Cât de periculos este cazul de lepră descoperit în România. Un medic a explicat cum se manifestă boala și ce tratament există

Un caz de lepră a fost confirmat în România și alți trei pacienți sunt suspecți de boală. Totuși, managerul Spitalului de Boli Infecţioase, medicul Simin Aysel Florescu, a trimis asigurări că ”nu există nimic tragic sau amenințător pentru populația Rmâniei”.

Într-un interviu pentru News.ro, medicul Simin Aysel Florescu a explicat de ce românii nu ar trebui să fie îngrijorați cu privire la cazul de lepră descoperit în România.

„Nu este nimic tragic sau ameninţător pentru populaţia României, aceste cazuri de lepră există dintotdeauna, chiar şi România a fost ţară cu lepră până în anii 80. Este un caz venit din Indonezia, nu este nimic surprinzător pentru că în Asia, mai ales în India şi Indonezia, sunt cele mai multe cazuri din lume. Numărul de cazuri de lepră din lume a scăzut foarte mult în ultimii ani datorită faptului că există mijloace de tratament extrem de eficiente şi de facile, este vorba de tratament oral, deci nu avem niciun fel de probleme în asta.

Trebuie să o luăm exact aşa cum este luată în restul Europei, unde există cazuri de import la cetăţeni care sunt imigranţi sau refugiaţi din zone endemice, un caz de import care va fi tratat. Contagiozitatea acestor cazuri de lepră, dacă este o formă tuberculoidă, paucibacilară, aşa cum sunt cele mai multe, cu atât mai puţină contagiozitate există, riscul de transmitere este foarte mic, de obicei transmiterea se face prin contact direct şi îndelungat. De obicei, între membrii aceleiaşi familii, care trăiesc, muncesc, dorm împreună, mănâncă împreună, săptămâni, luni, ani, nu este ceva ca şi cum ar fi o gripă, în niciun caz”, a explicat medicul.

Care este cea mai gravă formă de lepră

De asemenea, Simin Aysel Florescu a explicat de câte feluri este lepra și care este cea mai gravă formă.

”Lepra poate să aibă multe forme de manifestare clinică, cele mai frecvente sunt formele tuberculoide despre care vorbeam, în care avem leziuni cutanate unice sau foarte puţine, maximum 4-5, asimetric, apar de obicei pe extremităţi sau pe spate, pe trunchi, dar sunt leziuni unice sau foarte puţine, care au un aspect cu margini mai elevate, iar partea din interiorul leziunii de obicei este depigmentată şi cu tulburări de sensibilitate tactilă, termică şi dureroasă. Omul în zona aceea nu mai simte aşa cum simte în restul tegumentului, toate acestea evoluează în decurs de luni de zile, deci nu este vreo erupţie ca în rujeolă. Zona respectivă nu mai are nici pilozitate, poate să evolueze şi cu hipertrofie de trunchiuri nervoase în aceeaşi zonă pentru că practic mecanismul de acţiune a acestei mycobacterium este prin demielinizare, dispare teaca de mielină a nervilor şi tot aşa apar şi leziunile acestea cutanate şi modificările de sensibilitate locală. Acestea sunt cele mai uşoare în care numărul de bacili este foarte mic, câteodată este şi greu să-i găseşti pe biopsii, tratamentul este facil.

La cealaltă extremă este lepra lepromatoasă, nu este cazul, cred, aici pentru că nu ar fi scăpat măcar celor din jur dacă nu doctorilor, este o formă extrem de gravă, care apare la pacienţi cu imunitate compromisă, nu vedem aşa ceva pe continentul european, ei nici nu au cum să călătorească. Sunt forme mult mai grave cu leziuni diseminate pe toată pielea, pe tot corpul, pe faţă, peste tot, sunt nişte chestii specifice, infiltrative, nodulare, stare generală mult mai gravă, cu afectare viscerală, oculară, respiratorie, distrugere de sept nazal, cu nas în şa, facias leonin, sunt specifice, nu au cum să scape nimănui, nu poate un astfel de pacient să muncească. Şi aceste forme se pot trata dacă se intervine, chiar dacă rămân cu sechele, şi pot reveni la normal, chiar şi aceste forme.

Între acestea sunt nişte forme intermediare care se cheamă border line, care seamănă, după cum îi spune şi numele şi cu o formă şi cu alta, border line tuberculoid, border line lepromatos, sau forma indeterminată care e forma de debut practic, în care apare doar o pată cutanată, fără modificări de sensibilitate, dar care e suspect de trenantă şi care ulterior se duce într-o parte sau în alta din spectrul de afecţiuni clinice”, a explicat medicul.

RECOMANDAREA AUTORULUI