Orașul din România cu cei mai triști locuitori în 2025 (și nu numai). Este la 80 km de București

Datele centralizate în 2024 și 2025 privind calitatea vieții indică faptul că mai multe orașe din România se confruntă cu un nivel scăzut de satisfacție în rândul locuitorilor. În fruntea acestui clasament negativ se află un oraș industrial aflat la doar 80 de km de Capitală.

Potrivit studiilor de specialitate și barometrelor de opinie publică, Ploieștiul este menționat constant drept orașul cu cel mai redus nivel de fericire percepută. Principalele nemulțumiri ale locuitorilor sunt legate de poluarea industrială severă și de starea infrastructurii urbane, considerate factori majori de stres zilnic.

Orașul din județul Prahova se află frecvent pe primele locuri la nivel național în ceea ce privește calitatea scăzută a aerului, în special din cauza activității rafinăriilor. Impactul asupra sănătății și stării de spirit este resimțit direct de populație, potrivit rapoartelor incluse în clasamente precum City Index.

Pe lângă problemele de mediu, ploieștenii reclamă lipsa investițiilor în spații verzi, aspectul degradat al cartierelor și dificultățile cronice legate de utilități. Crizele repetate ale apei calde și termoficării au accentuat sentimentul de nemulțumire și neîncredere în administrația locală.

Deși se află la aproximativ 80 de kilometri de București, Ploieștiul este perceput ca un oraș de tranzit sau preponderent industrial, cu puține opțiuni de petrecere a timpului liber. Oferta culturală și de divertisment este considerată modestă în raport cu dimensiunea orașului și cu așteptările locuitorilor.

Ce alte orașe din România se află în topul clasamentului negativ

Nu doar Ploieștiul este perceput drept un oraș deprimant, ci și alte orașe apar constant în partea inferioară a clasamentelor privind calitatea vieții.

Orașe precum Giurgiu și Călărași sunt evaluate slab în special la capitolele oportunități economice, acces la servicii medicale și viață culturală, indicatori incluși în dimensiunea „Vibrație” din City Index. Chiar dacă în cazul acestor două orașe traficul este mai lejer decât în marile centre urbane, lipsa perspectivelor profesionale generează o stare generală de frustrare în rândul populației, și în special în cazul tinerilor activi.

De asemenea, alte două orașe cu un nivel scăzut de satisfacție se află și Brăila sau Reșița, unde percepția negativă este strâns legată de declinul industrial și de depopulare.

Deși Reșița a înregistrat progrese notabile în ultimii ani, în special în ceea ce privește investițiile publice și calitatea aerului, imaginea orașului rămâne asociată cu un trecut economic dificil.