Canada trimite șase avioane de luptă în România
Cele șase avioane de luptă se vor alătura forțelor aeriene din România și SUA pentru a participa la „misiuni de antrenament” împreună cu aviația română și americană, a precizat, într-o conferință de presă, Rob Nicholson. „Canada este alături de aliații noștri din NATO (…) Contribuim cu o serie de măsuri militare destinate să sprijine aliații noștri din Europa Centrală și de Est. Această dislocare, care se adaugă personalului deja deplasat în Belgia, demonstrează angajamentul nostru față de apărarea colectivă a aliaților noștri din NATO”, a spus ministrul Apărării, relatează presa canadiană.
La rândul său, generalul Tom Lawson a precizat că prezența avioanelor de luptă în România face parte din numeroasele acțiuni prin care Canada „își demonstrează angajamentul de lungă durată în cadrul NATO”. Avioanele CF-18 Hornet vor pleca de la baza aeriană Bagotville, din Québec. Conform presei canadiene, CF-18 sunt avioanele multirol ale Forțelor Regale Aeriene Canadiene.
Canada va trimite șase avioane de vânătoare de tip CF-18 în Europa de Est, pentru a consolida capacitățile NATO, în contextul agravării crizei din Ucraina, a anunțat, la 18 aprilie, premierul canadian Stephen Harper, citat de AFP.
Potrivit presei canadiene, avioanele vor fi staționate în Polonia, însă Biroul premierului a refuzat să confirme această informație. Anunțul Canadei intervine în contextul declarațiilor de miercuri ale secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a anunțat că Alianța va dispune de „mai multe avioane, mai multe nave și va consolida pregătirea forțelor sale terestre”.
„Canada continuă să condamne ferm ocupația rusă ilegală din Ucraina, precum și gesturile militare provocatoare din partea Rusiei”, a adăugat premierul canadian. „Recunoaștem necesitatea de a consolida securitatea și stabilitatea în Europa Centrală și de Est”, a adăugat el.
Anterior, Franța a anunțat că va trimite până la sfârșitul lunii mai multe avioane de vânătoare în cadrul misiunii NATO de supraveghere a spațiului aerian al țărilor baltice. Marea Britanie, Germania și Danemarca, de asemenea, și-au propus serviciile în acest scop.