Raport devastator al Curţii de Conturi despre barajele din România: „Nu au autorizație. Stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme”

Dacă mai există oameni care se întreabă de ce România are probleme cu barajele, atunci ar trebui să citească raportul Curţii de Conturi care, în 2023, a întocmit un document în baza unei analize cu privirea la starea în care se află acestea. Acumulările se află  într-o stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice, spune raportul.

Dintr-un raport de audit de acum 2 ani, reiese că, din totalul de 2.013 baraje, 983 dintre acestea aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță, 221 baraje aveau autorizația de funcționare în condiții de siguranță expirată și un număr de 809 nu au fost autorizate vreodată.

DIPLOMAȚIE Trump și Putin au discutat o oră la telefon despre războiul din Ucraina. Ce și-au spus cei doi lideri

19:18

AGRICULTURĂ Subvenția APIA pentru motorină: sprijinul pe litru scade temporar, iar bugetul crește

19:02

În 2021, au fost identificate 121 baraje încadrate în categoria de importanță C și D, despre care nu se ştie cui ar aparţine.

„Barajele care nu numai că nu au autorizație de funcționare în condiții de siguranță, dar nici nu beneficiază de lucrări de întreținere și reparații, aflate într-o stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice, din administrarea altor deținători, sau chiar fără un proprietar sau administrator legal cunoscut pot reprezenta pericol la viituri, în funcție de starea acestora, cu riscul unor accidente cu efecte negative asupra siguranței populației și bunurilor din zonă”, se arată în documentul Curţii de Conturi.

Lucrurile nu stau mai bine nici în ceea ce priveşte situaţia digurilor de apărare. Nici în acest caz nu există nicio autorizație de funcționare în condiții de siguranță, una dintre cauze este lipsa atestării experților care să evalueze starea de siguranță în exploatare a acestora

Din acelaşi raport mai reiese că sectorul hidrotehnic suferă de o lipsă gravă de specialişti în domeniu, dar şi de numărul redus al persoanlului de serviciu.

„Lipsa acută de specialiști în domeniul hidrotehnic conduce la imposibilitatea  aplicării, conformării și respectării în integralitate a măsurilor și responsabilităților privind evaluarea stării de siguranță în exploatare, verificarea respectării exigențelor de performanță referitoare la siguranță și comportarea în timp a construcțiilor”, se mai precizează în document.

Nici comunicarea dintre instituţii, la nivel local, nu este una de invidiat, mai spune raportul.

„Deși sistemul de management al situațiilor de urgență este organizat în mod corespunzător din punct de vedere procedural în cadrul entităților auditate, în asigurarea fluxului informațional-decizional poate exista riscul să apară unele disfuncționalități generate fie de inexistența unei infrastructuri eficiente în ceea ce privește comunicarea internă și interinstituțională, fie de comunicarea și colaborarea defectuoasă cu autoritățile locale (neîncadrarea în termenul de transmitere a documentelor conform dispozițiilor legale, formatul acestora, colaborarea greoaie etc.)”.

Consecinţa unei astfel de situaţii este aceea că afectează activitățile de planificare și asigurare integrată a coordonării operaționale a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru riscul de inundații, prevăzute în Concepția națională de răspuns în caz de inundații.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Podul peste Argeș, la doar 20 km de Capitală, s-a rupt din cauza deversărilor de la baraje

Criza Apei. Toți Știau. Audierile cu scandal din Parlament s-au terminat cu un mare semnal de alarmă din partea specialiștilor: „Acest lucru se va întâmpla la toate barajele/ Ne vom confrunta cu această problemă la nivel de țară”! Lucrările la Paltinu se reiau în 2026