Când vor veni primii refugiați în România. Consilier prezidențial: „Suntem total nepregătiți pentru acest lucru”

În România vor ajunge puțin peste 1.700 de refugiați, însă ei vor sosi treptat în cele șase centre de primire disponibile și vor fi verificați, a spus Leonard Orban, consilierul pe politici europene al președintelui Klaus Iohannis. „Cine nu va avea dreptul la azil nu va putea rămâne în România”,  a precizat el.

Cu toate acestea, consilierul prezidențial afirmă tranșant că România este total nepregătită pentru primirea refugiaților, existând „naivitatea”, chiar la nivel înalt, că migranții ne vor ocoli.

„În momentul de față, dacă este să vorbesc în nume personal, România este total nepregătită pentru acest lucru. Nu am avut subiectul ăsta. Considerăm, inclusiv la nivelul unor persoane care ar trebui să aibă subiectul asta, că nu vor veni migranții, pentru că nivelul de trai este mult mai scăzut…dar e o naivitate să crezi că nu vor veni migranți (…) Cred că în România – și în acest context, dar trebuie să lăsăm la o parte acest context hai să-i spunem exploziv care există la nivel european – este nevoie de discuții foarte serioase între specialiști, să stabilim cum ne putem pregăti pentru integrarea migranților. E ridicol să crezi că într-o Europă deschisă, mai devreme sau mai târziu, nu vor veni migranți la tine, că nu se vor stabili din ce în ce mai mulți străini, nu neapărat din Asia, de pe alte continente, și vor veni și vei avea probleme de integrare”, a declarat Orban.

Consilierul prezidențial a spus că imigranții care vor veni în România vor fi primiți în cele  șase centre din  localitățile  București, Giurgiu, Galați, Șomcuța Mare și Rădăuți și Timișoara.

„Aici, imigranții vor primi apă, hrană, cazare și servicii consulare, iar România va primi de la Uniunea Europeană câte 6.000 de euro pentru fiecare persoană. Regimul în aceste centre va fi unul deschis”, a mai spus Leonard Orban.

Consilierul prezidențial a precizat că din punct de vedere financiar nu sunt bani suficienți pentru gestionarea problemei refugiaților, dar România și-a asumat acest lucru  pentru a fi solidară cu alte țări ale Uniunii Europene care preiau mult mai multe persoane. Consilierul prezidențial a explicat că va fi nevoie de eforturi mari astfel încât eventualele probleme de securitate să fie prevenite.

Situație explozivă la Budapesta

Declarațiile consilierului prezidențial vin în contextul în care în Europa situația devine explozivă pe zi ce trece. După ce luni autoritățile din Ungaria au permis îmbarcarea în trenuri a refugiaților cu destinația Austria sau Germania, marți Gara Keleti din Budapesta a fost evacuată, migranților interzicându-li-se accesul.

Sute de imigranți s-au îmbrâncit marți dimineață cu forțele de ordine în încercarea de a urca la bordul unui tren care urma să plece spre Viena și Munchen, dar aceștia au fost blocați de poliție. Imigranții au denunțat faptul că au cheltuit sute de euro pe bilete de tren, după ce poliția spusese că vor putea pleca.

Sute de oameni au protestat în cursul întregii zile în fața gării Keleti, scandând „Libertate!”, „Libertate” și „Germania”.

Contre între Budapesta și Viena

Tratamentul aplicat refugiaților a atras critici în cancelariile europene. Ungaria însă, care a încercat să-i împiedice pe migranți să intre în țară construind un gard la frontiera cu Serbia, iar mai apoi în fața inutilității demostrate a acestuia i-a blocat pe refugiați în gară, a reacționat dur.

Ministerul de Externe ungar l-a convocat marți pe ambasadorul Austriei la Budapesta după recentele remarci ale cancelarului austriac Werner Faymann cu privire la atitudinea Ungariei în fața valului de imigranți.

”Este dezamăgitor să auzi că liderul unei țări vecine face remarci despre cele mai mari provocări actuale pentru Ungaria și Europa de tipul celor făcute de Werner Faymann”, a declarat marți ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto.

Faymann a afirmat, luni seară, că este greșit să se creadă că problemele pot fi rezolvate în contextul în care traficanții de persoane dispun de modalități de a ocoli obstacole precum gardul de sârmă pe care Ungaria îl ridică la granița sa cu Serbia. ‘Soluțiile pot fi doar politice”, a spus Werner Faymann, care a criticat metodele autorităților ungare de a lăsa imigranții să călătorească spre Austria.

”De la liderul unei țări vecine te aștepți să facă comentarii după înțelegerea faptelor și nu să declare lucruri care sunt false”, a menționat Szijjarto, respingând declarația cancelarului austriac potrivit căreia Ungaria nu face nimic pentru a gestiona criza imigranților.

”Regulile Schengen sunt clare în legătură cu obligația de a proteja granițele externe și Ungaria va respecta legile UE în această privință chiar dacă este criticată pentru asta”, a explicat șeful diplomației ungare.

Număr record de refugiați, ajunși în Austria într-o singură zi

Aproximativ 3.650 de imigranți au sosit în Viena în cursul zilei de luni, după ce s-au îmbarcat în trenuri cu plecare din Budapesta, un număr record de imigranți sosiți pe teritoriul austriac într-o singură zi, informează site-ul agenției de presă AFP.

Poliția austriacă a anunțat, marți, că 3.650 de imigranți au sosit în Viena după ce s-au îmbarcat în curse feroviare din Budapesta, în cursul zilei de luni, precizând că acesta reprezintă un număr record de imigranți înregistrat pe teritoriul austriac doar într-o singură zi.

„Suntem în curs de verificare câți dintre ei sunt solicitanți de azil”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției austriace, Patrick Maierhofer.

350.000 de imigranți au traversat Marea Mediterană în cursul anului 2015

Numărul imigranților care au traversat Marea Mediterană ăn cursul anului 2015  este de 350.000 de, iar cel puțin 2.643 de persoane au murit în această încercare de ajunge în Europa, potrivit unui raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), publicat marți.

Raportul mai arată că, de la începutul lunii ianuarie, aproximativ 220.000 de imigranți au sosit în Grecia și alți 115.000 în Italia. Spre deosebire de anul trecut (219.000), până în prezent, s-a înregistrat o creștere de 131.000 de imigranți care au traversat Marea Mediterană.