Candidații la conducerea DIICOT susțin interviurile la Ministerul Justiției

Publicat: 17 01. 2020, 15:35

Teodor Niță, Ioana Bogdana Albani, Elena-Georgiana Hosu, Viorel Badea și Daniel Horodniceanu sunt cei cinci candidați programați la interviul de vineri.

Fiecare candidat are a dispoziție 30 de minute pentru susținerea proiectului și 60 de minute în care răspund întrebărilor primite din partea membrilor Comisiei.

Giorgiana Hosu, adjunctul DIICOT, a spus la interviul pentru postul de șef al Direcției, că fluctuația de personal reprezintă un motiv important în întârzierea soluționării unor dosare complexe, în acest caz dând drept exemplu cazul Țăndărei, care s-a finalizat cu achitări.

„Referindu-ne la cazul Țăndărei, termen rezonabil înseamnă totuși mai puțin decât perioada 2006-2019. DIICOT a fost sesizat cu 2006 cu cazul acesta. În 2010 a fost finalizat cu rechizitoriu de procuror. În 2011, dosarul a fost restituit de către instanță pentru înlăturarea unor deficiențe în actul de sesizare. În 2012 a fost retrimisă cauza și a fost întocmit un alt act de sesizare de către un alt procuror. Din 2012 până în 2019 – decembrie, cred, dosarul a fost pe rolul instanței de judecată”, a spus Giorgiana Hosu, citată de MEDIAFAX, la interviul din fața comisiei de la Ministerul Justiției.

Procurorul a precizat că, probabil și la instanță, a existat fluctuație de personal, mai ales pentru că, potrivit standardelor CEDO, dacă un judecător iese la pensie, probele trebuie din nou administrate.

„Fluctuația de personal e o cauză importantă în întârzierea soluționării dosarelor complexe. Atât la noi, cât și la instanță. În DIICOT sunt procurori vechi care, cu toată uzura pe care o dă o structură specializată, rezistă și sunt la fel de eficienți. E greu să te prezinți în așa fel încât să fie atractiv în acest moment”, mai spune Hosu.

Cei 25 de inculpați din dosarul Țăndărei au fost achitați definitiv, în luna decembrie 2019, de Curtea de Apel Târgu-Mureș. Ancheta a fost deschisă după ce 160 de copii romi au fost găsiți la cerșit în Anglia, iar datele arătau că cei mici au fost traficați de inculpați.

Cazul a făcut mare vâlvă în 2010, când peste 160 de copii de etnie romă duși la cerșit în Marea Britanie au fost identificați de autoritățile judiciare române și britanice, care au semnat un acord pentru constituirea unei echipe comune de investigații pentru capturarea traficanților, această acțiune derulându-se la Țăndărei, în Ialomița.

Audierile din cadrul selecției pentru stabilirea propunerilor de numire la conducerea marilor parchete, organizate de Ministerul Justiției, au debutat marți, 14 ianuarie, când au fost audiați candidații pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, audieri continute miercuri. Joi au fost audiați cei cinci candidați a funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Membrii Comisiei de interviu sunt procuror Remus Damian Budăi (desemnat de secția de procurori a CSM), judecator Ioana Bogdan (desemnată de INM); psiholog Marius Babici (desemnat de CSM), prof. univ. dr. Răzvan Cătălin Dobrea (desemnat de rectorul ASE). Din partea Ministerului Justiției fac parte din Comisie Lidia Barac, secretar de stat, avocat Ștefan Ciurescu, consilier al Ministrului Justiției, și Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției (președintele Comisiei).