Cât costă, de fapt, dezmembrarea Cathedral Plaza: Arhiepiscopia Romano-Catolică susține că suma anunțată de propritar este de zece ori mai mare

Publicat: 03 06. 2014, 16:53
Actualizat: 01 10. 2018, 03:11

Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de București, a prezentat, marți, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele unui studiu referitor la costurile reale necesare dezmembrării Cathedral Plaza și sesizarea înaintată DNA vizând angajați ai Primăriei Municipiului București (PMB), acuzați de corupție și obstrucționarea justiției, pentru tergiversarea dezmembrării clădirii, decisă irevocabil de Curtea de Apel Ploiești pe 23 ianuarie 2013.

Arhiepiscopia a comandat un studiu, realizat de firma germană Luxemburger Team GmbH, conform căruia Cathedral Plaza poate fi dezmembrată, iar terenul poate fi amenajat ca parc sau spațiu verde, cu luarea măsurilor tehnice de siguranță adecvate, la un cost al lucrărilor estimat la 7.389.180 euro.

Proprietarul clădirii – Millenium Building Development (MBD) – a avansat în schimb suma de 73 de milioane de euro cu scopul de a descuraja desființarea clădirii ilegale de către Primăria Capitalei, a precizat IPS Robu.

Monseniorul Ioan Robu a mai arătat că sunt inclusiv două studii ale MBD privind modul de dezmembrare a Cathedral Plaza care susțin că operațiunea este posibilă fără riscuri pentru clădirile înconjurătoare, inclusiv pentru Catedrala Sf. Iosif, dacă se iau măsurile curente pentru astfel de situații.

De asemenea, Robu a anunțat faptul că Arhiepiscopia Romano-Catolică București (ARCB) a sesizat DNA, marți, în legătura cu acțiunile unor angajați ai PMB în cazul Cathedral Plaza.

„Prin acțiunile întreprinse de angajații PMB se urmărește lăsarea fără efecte a sentinței de demolare a Cathedral Plaza și menținerea unui prejudiciu al municipalității, în valoare de circa 600.000 de dolari, care reprezintă contravaloarea vânzării către MBD a unei părți din domeniul public (fostul parc de lângă Catedrala Sf Iosif pe care se află Cathedral Plaza). Noi considerăm că aceste fapte urmăresc înlesnirea obținerii unei eventuale decizii de intrare în legalitate a clădirii, ceea ce este imposibil într-un stat de drept. Lipsa de apetit și acțiune a PMB pentru recuperarea domeniului public și respectarea deciziilor irevocabile va face obiectul unei sesizări adresate Curții de Conturi”, a precizat IPS Robu.

Avocații care reprezintă ARCB au explicat în conferință că acțiunea la DNA nu îl vizează pe primarul general Sorin Oprescu, pentru că toate „hârtiile care vizează tergiversarea dezmembrării clădirii” sunt semnate de angajați ai Primăriei Capitalei, și nu de primar.

Curtea de Apel Ploiești a decis irevocabil, pe 23 ianuarie 2013, demolarea imobilului Cathedral Plaza și readucerea terenului pe care a fost edificată această construcție la destinația inițială, aceea de parc. Curtea a menținut astfel sentința din 26 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

La Primăria Capitalei a fost înregistrată, pe 17 septembrie 2013, o somație de la un executor judecătoresc pentru emiterea, de către primarul general, în termen de 10 zile, a deciziei de desființare a imobilului Cathedral Plaza. De asemenea, primarul a fost somat să plătească suma de 7.688 de lei, cu titlul de cheltuieli de executare silită, către ARCB, Mihaela Dudac și Iuliana Bor, care au depus acțiunea în instanță pentru desființarea Cathedral Plaza.

Întrucât decizia nu a fost emisă, iar termenul prevăzut în somație a expirat, pe 3 octombrie 2013, Primăria a primit o solicitare din partea executorului judecătoresc ca, până pe 17 octombrie, la ora 14.00, Sorin Oprescu să emită decizia privind desființarea construcției și să achite reclamanților suma de 7.688 de lei.

În 17 octombrie 2013, însă, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că instanța nu a precizat cine trebuie să suporte costurile demolării Cathedral Plaza, care se ridică la 17-18 milioane de euro, iar clădirea nu va fi demolată până la sfârșitul anului, pentru că banii nu sunt cuprinși în buget.

Reprezentanții ARCB au mai spus, în martie, că Tribunalul București a respins, la sfărșitul lunii ianuarie, două cereri formulate de municipalitate, una de suspendare și alta de anulare a sentinței prin care a fost dispusă desființarea clădirii Cathedral Plaza.

În schimb, reprezentanții Primăriei Capitalei au spus atunci că a fost nevoie de două cereri în instanță pentru clarificarea modalității de punere în executare a deciziei de demolare a Cathedral Plaza, având în vedere că imobilul este construit și pe proprietate privată, litigiul nefiind soluționat definitiv.