CCR a respins sesizarea lui Klaus Iohannis pe Legea Tratatului de la Trianon: „Obiecția este neîntemeiată”

Publicat: 15 07. 2020, 14:51
Actualizat: 06 04. 2021, 19:09
Sursa: presidency.ro

Sesizarea de neconstituționalitate a legii pentru declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon, depusă de președintele Klaus Iohannis, a fost respinsă de CCR. Legea este constituțională în raport cu criticile aduse de președinte, spun magistrații. 

CCR a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este constituțională în raport cu criticile formulate.

CCR a considerat obiecția lui Iohannis neîntemeiată

Curtea Constituțională a considerat obiecția „neîntemeiată”.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR, la începutul lunii iunie, cu privire la Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, susţinând că o asemenea sferă de reglementare este, în esenţă, o simplă declaraţie a Parlamentului, un anunţ, fără caracter normativ.

Obiecțiile președintelui, referitoare la declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon

Administraţia Prezidenţială a transmis că legea este definită ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinţei legiuitorului, ale cărei conţinut şi formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia, iar conform Curţii Constituţionale, legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală.

„În cazul legii supuse controlului de constituționalitate, se poate observa că dispozițiile conținute și, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare, au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorința, de a prestabili, fără echivoc și într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Or, de esența unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuși caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice”, se arată în sesizarea președintelui.