Ce presupune revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Cum se organizează acest scrutin

Publicat: 16 01. 2020, 15:09

Inițiativa de revenire la alegerea primarilor în două turui a fost susținută de-a lungul timpului de PNL, USR, PMP sau Pro România, pe motiv că alegerea acestora într-un singur tur poate afecta principiul reprezentativității. Au fost depuse trei proiecte cu un conțiut similar în Parlament, dar au fost respinse de majoritatea parlamentară, coagulată în jurul PSD.

Social-democrații se opun revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin deoarece modificarea legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de alegeri deaorece susțin că ar fi neconstituțională și contravine recomandărilor din Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția.

Principiul care stă la baza acestei propuneri este organizarea unui al doilea tur pentru alegerea primarilor sau a președinților de Consilii Județene, dacă niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea de voturi. Cel de al doilea tur se organizează la două săptămâni de la primul tur de scrutin.

De asemenea, doar primii doi candidați în ordinea numărului de voturi intră în al doilea tur de scrutin, fiind ales primar candidatul cu majoritate de voturi.

Legea electorală în vigoare prevede că cel care are cele mai multe voturi câștigă turul de alegeri, neavând nevoie de o majoritate de voturi în acest sens.

De asemenea, articolul 102 din legea 115/2015 ar urma să fie abrogat. Acesta prevede că în cazul în care situația de balotaj intervine între 2 candidați la funcția de primar sau de președinte al consiliului județean, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, iar unul dintre aceștia decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarându-l primar sau, după caz, președinte al consiliului județean pe celălalt candidat.

Legea electorală a fost modificată printr-o inițiativă legislativă propusă de PD-L, în anul 2011, iar de atunci este ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.