Cine vrea să le ia locul lui Morar și Kovesi

Publicat: 02 10. 2012, 18:41
Actualizat: 04 03. 2013, 21:31

Procurorii Gheorghe Moța, de la Parchetul Gorj, și Ioan Irimie, de la Serviciul DNA Cluj, și-au depus candidaturile, până marți, la Ministerul Justiției, pentru funcțiile de procuror general al României, respectiv procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, afirmă surse judiciare citate de Mediafax.

Gheorghe Moța a deținut funcția de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Gorj până în mai 2007, când plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a revocat.

El fusese revocat din oficiu de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, apoi Plenul a confirmat hotărârea.

Potrivit legii, „revocarea din funcția de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului (…) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale”.

În cursul lunii iulie anul acesta, procurorul gorjean Emil Moța a fost reclamat de procurorul general al României la Consiliul Superior al Magistraturii, după ce a criticat faptul că judecători de la Tribunalul Golj nu au arestat trei persoane, puse sub acuzare de el. Moța susținea într-un interviu că judecătorii Tribunalului Gorj sunt lipsiți de curaj în privința aprobării cererilor sale pentru arestările de 29 de zile pentru persoanele cu notorietate, cercetate de el.

Ministerul Public preciza că procurorul Moța Gheorghe Emil nu se află la prima abatere de acest gen de la deontologia și rigoarea profesională, în cazul său Inspecția Judiciară a CSM mai fiind sesizată anterior tot pentru acest gen de abateri.

Cea de-a doua candidatură depusă la Ministerul Justiției este cea a lui Ioan Irimie, care a fost șeful Serviciului Teritorial Cluj al DNA, el fiind revocat din această funcție în 2005 de către procurorul șef al Direcției, Daniel Morar.

Irimie a deținut apoi funcția de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Sibiu, în prezent fiind procuror DNA la Cluj.

Termenul pentru depunerea cererilor de înscriere pentru funcția de procuror general, șef DNA sau pentru ambele funcții este miercuri, 3 octombrie, iar cel pentru depunerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcțiilor de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție este 15 octombrie.

Lista procurorilor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecție, cu menționarea celor care au optat pentru ambele funcții de conducere, lista cererilor respinse, cu indicarea motivului respingerii (nedepunerea înscrisurilor, neîndeplinirea condiției de vechime, etc.), precum și programarea interviurilor se vor afișa la sediul Ministerului Justiției și se vor publica pe pagina de internet a instituției la data de 5 octombrie.

Interviul care va fi susținut de procurorii care participă la selecție va avea loc în perioada 23-25 octombrie. Rezultatele selecției se vor afișa la sediul Ministerului Justiției și se vor publica pe pagina internet a acestuia în 1 noiembrie.

La interviu, ministrul Justiției este sprijinit de: un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; un procuror de la Direcția Națională Anticorupție; un procuror specialist în management judiciar, de pe lista Institutului Național al Magistraturii; un psiholog recomandat de Institutul Național al Magistraturii.

Procurorii din comisie sunt selectați de ministrul Justiției dintr-o listă de câte cinci propuneri formulate, la cererea acestuia, de către procurorul general al României, respectiv de către procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar care trebuie să aibă și calitatea de formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii.

Centralizarea rezultatelor interviului, cuprinse în fișele individuale de evaluare, se realizează de către ministrul Justiției, punctajele astfel obținute de către procurorii participanți fiind utilizate ca un reper în formularea propunerilor de numire în funcție, pe care ministrul Justiției le va înainta Președintelui României, ministrul având un drept exclusiv și suveran în actul decizional.

Ministrul Justiției formulează propunere motivată de numire pentru fiecare dintre funcțiile de conducere, pe baza aprecierilor proprii, în urma evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanți la selecția pentru funcția respectivă și a îndeplinirii de către fiecare procuror participant la selecție a standardelor de evaluare a interviului.