Comportamentul românilor la angajare: diferențele dintre ieșeni, sibieni și clujeni

Publicat: 19 08. 2014, 17:04
Actualizat: 28 09. 2018, 02:51

Potrivit rezultatelor studiului realizat la Iași, Cluj-Napoca, Sibiu și Brașov de Târgul de Cariere, tinerii ieșeni își doresc, într-o pondere foarte mare (83 la sută), să devină antreprenori, în timp ce clujenii țin foarte mult la viața personală, iar sibienii sunt foarte legați de orașul lor.

Din studiu mai rezultă că tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă sunt interesați mai mult de atmosfera de lucru din cadrul unei companii și de siguranța locului de muncă decât de pachetul salarial oferit, însă în funcție de orașul de proveniență, există și diferențieri între opțiunile candidaților.

Astfel, calitatea condițiilor de muncă (birou propriu, spații de recreere etc.) este considerată „foarte importantă” de 61 la sută dintre respondenții din Sibiu, în timp ce doar 32 la sută dintre ieșeni și 28 la sută dintre clujeni au aceeași opțiune.

„Pe de altă parte, sibienii valorizează mai puțin existența programelor de dezvoltare a angajaților – traininguri și team building-uri. 25 la sută dintre repondenții din Sibiu consideră că acestea sunt «foarte importante», față de 40 la sută dintre brașoveni, 42 la sută dintre ieșeni și 52 la sută dintre clujeni. Atmosfera de lucru din cadrul companiei este importantă pentru toți potențialii angajați intervievați, răspunsurile de «foarte important» ocupând o pondere de 63-64 la sută în toate orașele vizate”, mai rezultă din studiu, ale cărui rezultate au fost transmise marți.

Totodată, siguranța locului de muncă este „foarte importantă” pentru 66 la sută dintre clujeni, 63 la sută dintre ieșeni și brașoveni și pentru 54 la sută dintre sibieni.

În ceea ce privește pachetul salarial – care include salariul și bonusurile de tip telefon, laptop, mașină de serviciu, asigurare de viață -, tinerii din Sibiu sunt cei mai interesați. Astfel, 71 la sută dintre sibieni au afirmat că pachetul salarial este „foarte important”, față de 48 la sută dintre clujeni și 40 la sută dintre ieșeni și brașoveni.

În schimb, tinerii din Sibiu valorizează cel mai puțin posibilitatea de a promova, aceasta fiind „foarte importantă” pentru doar 39 la sută dintre ei. Prin comparație, 63 la sută dintre clujeni și 52 la sută dintre ieșeni sunt foarte interesați de posibilitățile de promovare atunci când își caută un loc de muncă.

Din studiu mai rezultă că tot sibienii sunt cel mai puțin interesați de antreprenoriat, doar 33 la sută dintre ei afirmând că intenționează să-și deschidă propria afacere în următorii doi ani, față de 83 la sută dintre ieșeni.

„Clujenii și brașovenii se situează la mijloc: 44 la sută în Cluj și 42 la sută în Brașov”, mai rezultă din studiu.

O altă concluzie este faptul că tinerii în căutarea unui loc de muncă sunt tot mai puțin dispuși să își sacrifice viața personală pentru a face carieră. Astfel, doar 28 la sută dintre clujeni, 34 la sută dintre ieșeni, 36 la sută dintre brașoveni și 38 la sută dintre sibieni consideră că această afirmație li se potrivește.

Întrebați la ce distanță de actualul domiciliu ar fi dispuși să se mute pentru un loc de muncă ce ar oferi un salariu mai mare, tinerii preferă fie distanțele scurte, sub 100 de kilometri, fie o altă țară.

Aproape jumătate dintre brașoveni (48 la sută) s-ar muta în străinătate, în timp ce sibienii sunt cel mai legați de oraș, 26 la sută dintre ei spunând că nu sunt dispuși să se mute nici pentru venituri mai mari.

O altă concluzie arată că tinerii sunt dispuși să facă ore suplimentare doar în schimbul unor beneficii materiale și a dezvoltării profesionale. Procentele variază între 58 și 70, în funcție de oraș.

„Doar pentru beneficii materiale ar face ore suplimentare 11-17 la sută dintre respondenți, iar dacă îi ajută în dezvoltarea profesională – 10-12 la sută”, se arată în studiul citat.

Studiul se bazează pe 721 de chestionare completate de participanții la edițiile din primăvara acestui an ale Târgului de Cariere din Iași, Cluj-Napoca, Sibiu și Brașov, unde au participat în total peste 17.000 de tineri, majoritar cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, absolvenți de facultate sau în ultimii ani de studiu.