Conflict de interese la un consilier local din Brașov care a aprobat contracte pentru firmele sale

Publicat: 27 09. 2013, 15:39
Actualizat: 30 09. 2018, 03:29
Agenția Națională de Integritate (ANI) informează că a constatat un conflict de interese la Liviu Lupu, membru al Consiliului Local al Municipiului Brașov, după ce acesta a aprobat contracte de prestări servicii de aproape 3,3 milioane lei, pentru firme la care el și soția lui sunt asociați.

Agenția Națională de Integritate (ANI) informează că a constatat un conflict de interese la Liviu Lupu, membru al Consiliului Local al Municipiului Brașov, după ce acesta a aprobat contracte de prestări servicii de aproape 3,3 milioane lei, pentru firme la care el și soția lui sunt asociați.

„Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă și penală de către Lupu Liviu (consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Brașov, jud. Brașov), întrucât, în calitate de consilier local, a participat la ședințele consiliului și a votat hotărârile prin care au fost aprobate bugetele locale pentru anii 2008, 2009, 2010, respectiv 2011. Astfel, Lupu Liviu și-a creat indirect un folos material, semnând, pe durata exercitării mandatului de consilier local, mai multe contracte de prestări servicii cu consiliul local și cu instituțiile publice aflate în subordinea acestuia, în valoare totală de 3.297.863,51 Lei, prin intermediul societăților comerciale cu capital privat la care acesta deține calitatea de asociat, iar soția calitatea de asociat și funcția de administrator”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, vineri, de ANI.

Contracte încheiate au fost plătite din bugetul local, așa cum a fost votat și aprobat de către Lupu, mai precizează sursa citată.

Potrivit ANI, consilierul local nu a respectat mai multe prevederi legale, mai precis dispozițiile art. 75 din Legea nr. 393/2004, potrivit cărora „aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru […] o societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri”, dispozițiile art. 77 din Legea nr. 393/2004, potrivit cărora „[…] consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii”, dispozițiile art. 46, alin. (1) din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora „nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”, precum și dispozițiile art. 2531 din Codul Penal al României, potrivit cărora „fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă”.

În acest context, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, cu privire „la posibila săvârșire de către Lupu Liviu a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 din Codul Penal al României”.

La 18 ianuarie 2013, ANI a constatat în cazul lui Lupu și existența stării de incompatibilitate, procesul aflându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce Curtea de Apel Brașov a respins contestația acestuia, menținând raportul de evaluare emis de Agenție.

Persoana față de care s-a constatat existența conflictului de interese este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.