Corina Crețu reproșează lui Băsescu și Tăriceanu lipsa de dialog cu europarlamentarii români
Europarlamentarul PSD Corina Crețu a adresat președintelui și prim-ministrului o scrisoare în care le reproșează că, "în condițiile interminabilelor scandaluri și lupte între Palate", nu îi preocupă relația cu reprezentanții României în PE și elaborarea unei veritabile politici europene. În scrisoarea remisă, duminică, Corina Crețu afirmă că, la un an de la aderarea la UE, bilanțul este dezamăgitor, "neatingându-se nici unul dintre obiectivele pe care Romania le-a anunțat înainte de aderare".
"Mai mult, România a primit numeroase reproșuri din partea organismelor comunitare pentru decizii care contravin politicilor europene și angajamentelor asumate de țara noastră. În condițiile interminabilelor scandaluri și lupte între Palate, structurarea unei veritabile politici europene este ultima dumneavoastră preocupare. Constat acest lucru cu mare tristețe, cu atât mai mult cu cât România ar putea juca un rol mult mai important în Uniunea Europeană, dacă i-ar fi clare interesele pe care vrea să le promoveze și mijloacele pe care înțelege să le folosească pentru asta", scrie Corina Crețu.
Ea spune că a apreciat faptul că șeful statului a participat la festivitatea de confirmare a mandatului europarlamentarilor români, după alegerile din noiembrie 2007, dar "această aparentă implicare nu a fost urmată, din păcate, de nici un gest concret din care să rezulte că autoritățile române se bazează pe cei 35 de euro-deputați, pentru a susține România la Bruxelles". Corina Crețu propune să se înființeze, după modelul ministrului pentru relația cu Parlamentul, un post de demnitate publică, fie la MAE, fie în cadrul altui minister, care să aibă ca finalitate legătura cu parlamentarii români din Parlamentul European. Ea consideră, de asemenea, că se impune organizarea unor întâlniri instituționalizate cu membrii cabinetului care au și responsabilități în gestionarea legăturilor cu Uniunea Europeană.
În ceea ce privește ratificarea Tratatului Constituțional, Corina Crețu apreciază că acest proces trebuie să aibă loc în paralel cu informarea opiniei publice în legătură cu prevederile lui și consecințele pentru România și pentru cetățenii români și că această dezbatere publică ar trebui să aibă un caracter național și să implice participarea oficialităților statului, a reprezentaților sindicatelor, ai presei și ai organizatiilor neguvernamentale.