Cum ar fi putut arăta Casa Poporului dacă Nicolae Ceaușescu accepta alte propuneri de machete

În imaginea de mai jos se pot observa celelalte designuri propuse pentru Casa Poporului. Una dintre variante ar fi presupus construirea unei mansarde, care avea să fie cea mai mare mansardă din lume, însă totul a rămas la stadiul de machetă. Casa Poporului de astăzi seamănă cel mai bine cu ultima machetă din imaginile de mai jos, prezentată de b365.ro.

Casa Poporului a apărut din dorința lui Ceaușescu de a construi un nou centru politic, administrativ și civic al Bucureștiului, asta mai ales după ce fostul președinte comunist vizitase Coreea de Nord, de unde preluase ideea urbanizării prin mutarea populației de la sate, dar și după ce cutremurul din 1977 îl făcuse pe Ceaușescu să realizeze cât de rapid se poate schimba „fața” unui oraș.

Astfel, în 1979, Ceaușescu organizează un concurs de arhitectură, la care au participat 20 de echipe de proiectanți din București, puși să își imagineze cum ar arăta construcția care urma să fie amplasată pe Dealul Arsenalului, cea mai rezistentă la cutremure.

Până la urmă, după mai multe etape ale concursului, Ceaușescu alege varianta propusă de arhitecta Anca Petrescu, iar, după demolarea a cartiere întregi, începe construcția Casei Poporului.

Andrei Popescu, cunoscut pentru că a realizat reconstrucția virtuală a bulevardului Ferdinand și a Turnului Colțea, susține că ridicarea Casei Poporului a adus cu sine și alte schimbări. „Bulevardul Unirii e o axă perpendiculară pe Casa Poporului, stabilită fără nicio legătură cu restul orașului. Este gândit doar pentru Casa Poporului. Blocurile care încadrau bulevardul erau blocuri de locuințe, dar cu suprafețe mai mari. Acestea urmau să fie locuite doar de cei din eșalonul doi, erau considerate luxoase față de restul. Dar erau mai luxoase doar din punct de vedere al fațadelor”, a explicat Popescu.