DNA, despre SUPERIMUNITATEA parlamentarilor: „Legislația română va intra în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție”
Scoaterea președintelui și a parlamentarilor din categoria funcționarilor publici, printr-un proiect de lege adoptat marți de parlamentari și dezvăluit de gândul, va plasa legislația română „în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție” ratificate de România, avertizează DNA într-un comunicat făcut public marți seară. De asemenea, prin modificările aduse Codului Penal în vigoare, funcționarii publici trimiși deja în judecată ar putea fi achitați, iar cei care sunt în închisoare pentru corupție ar putea fi eliberați.
„Direcția Națională Anticorupție consideră că, prin această modificare, categoriile menționate – Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat – nu vor mai putea fi cercetate și sancționate pentru infracțiuni comise în exercitarea atribuțiilor care derivă din această calitate. De exemplu Președintele României, senatorii și deputații, avocații, notarii, executorii judecătorești, nu vor mai putea fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate celor de corupție cum ar fi luarea de mită și abuzul în serviciu. De asemenea, inculpații trimiși în judecată, în calitățile sus menționate, ar putea să fie achitați, iar cei aflați în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puși în libertate”, a reacționat DNA.
În acest moment, pe rolul instanțelor se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de Direcție.
„Prin această modificare, legislația română va intra în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004: Convenția penală împotriva corupției a Consiliului Europei și Convenția ONU asupra corupției. Ambele Convenții cer statelor părți ca în incriminarea corupției să dea o definiție cât mai cuprinzătoare categoriilor funcționarilor. Concret, corupția membrilor forurilor legiuitoare este în mod expres reglementată în aceste două Convenții. Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situație de neconformitate și cu standardele de cooperare judiciară internațională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistență judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări. De asemenea, prin același act, Plenul Camerei Deputaților a modificat și regimul prescripției răspunderii penale, în sensul reducerii termenului de prescripție specială”, a mai explicat DNA.
În privința amendamentului legat de conflictul de interese incriminat în articolul 253 indice 1 din Codul penal de la 1968, prin adoptarea acestuia se „restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public”. „Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidența acestui articol și, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanțate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude”, a subliniat DNA.
În prezent, pe rolul instanțelor de judecată, se află peste 100 de primari și viceprimari, în cauze instrumentate de DNA.