După ce instanța a oprit proiectul, Consiliul Județean Suceava forțează o soluție pentru terminarea gropii de gunoi din vârful muntelui. „Dacă eșuează, problema va fi gravă”

Publicat: 01 04. 2016, 10:47

Consiliul Județean Suceava a adoptat, joi, o hotărâre prin care solicită Consiliului Local Pojorâta să emită o hotărâre prin care să transfere CJ Suceava terenul pe care se construiește depozitul de deșeuri din Pasul Mestecăniș.

Decizia Consiliului Județean (CJ) Suceava a fost luată cu 30 de voturi „pentru” și trei abțineri.

Gândul a derulat anul trecut o amplă campanie prin care a cerut autorităților să oprească construcția gropii de gunoi din inima Bucovinei și i-a prezentat pe cei care au avut curajul să se lupte pentru acest lucru.

În cadrul ședinței CJ Suceava de joi a fost prezent și președintele Asociației Biosilva, Florin Grădinariu, care le-a cerut consilierilor județeni să amâne luarea unei decizii și a precizat că este nevoie de o dezbatere publică privind finalizarea acestui proiect, susținând că au fost efectuate sondaje de opinie din care rezultă că locuitorii nu doresc acest depozit.

Pe de altă parte, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Alexandru Rădulescu, a răspuns că în ceea ce privește depozitul ecologic de deșeuri au fost făcute toate consultările necesare și că s-a respectat întreaga procedură europeană pentru că altfel, proiectul nu era avizat de Comisia Europeană.

„Am construit două depozite ecologice și îndeplinesc toate standardele de mediu”, a declarat Rădulescu.

El a precizat că fostele gropi de gunoi din județ au fost închise, acum deșeurile sunt colectate pe platforme temporare și urmează să fie transferate în cele două depozite ecologice.

„Dacă acest proiect eșuează, problema pentru locuitorii județului Suceava va fi gravă”, a spus vicepreședintele Consiliului Județean Suceava.

El a explicat că prin transferul de teren de la Pojorâta la Consiliul Județean Suceava se permite finalizarea, la termen, a proiectului.

Depozitul de gunoi ecologic se construiește în satul Valea Putnei din comuna Pojorâta

Instanța de judecată: S-a încălcat dreptul garantat de lege a cetățenilor

La 28 ianuarie 2016, Curtea de Apel Cluj  a emis decizia definitivă și executorie 182/2016 prin care anula o hotărâre prin care Consiliul Local Pojorâta a dat în administrare nouă hectare de teren Consiliului Județean Suceava pentru construcția, printr-un proiect european, a unui depozit ecologic de deșeuri în Pasul Mestecăniș.

Hotârârea pe care Curtea de Apel Cluj o anula era cea aprobată de consilierii locali din Pojorâta la 9 august 2010. Obiectivul dării în folosință către Consiliul Județean a celor nouă hectare de teren era realizarea depozitului  ecologic de gunoi Pojorâta. După cum a scris Gândul în ampla campanie derulată anul trecut, depozitul de gunoi se construitește în Vârful Pasului Mestecăniș, la marginea drumului  european E 58, care face legătura între Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, o zonă tranzitată de foarte mulți turiști.

Din motivarea instanței reiese faptul că hotărârea de Consiliu Local a fost anulată tocmai pentru că locuitorii din comuna Pojorâta nu au fost consultați cu privire la proiectul gropii de gunoi.

”Informarea și consultarea cetățenilor ce fac parte din colectivitățile locale trebuia realizată înainte de demararea proiectului propus spre realizare și de a demara investiția, deci inclusiv înainte ca autoritatea deliberativă să adopte actul administrativ atacat în speță”, se arată în motivarea care contrazice afirmațiile făcute în ședința de joi de vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Alexandru Rădulescu.

Mai mult decât atât, judecătorii de la Cluj au specificat că ”autoritatea administrativă care urmează să adopte un act administrativ care prin premisă are înrâurire asupra mediului înconjurător este obligată să faciliteze accesul publicului interesat la luarea deciziei”.

”Curtea reține că adoptarea actului administrativ din speță, deși reprezintă o parte din actele administrative ce compun procedura de realizare a investiției, s-a făcut fără consultarea colectivității locale în numele căreia a acționat autoritatea deliberativă a comunei Pojorâta și, drept urmare, s-a încălcat astfel dreptul garantat de lege a cetățenilor de a fi informați, consultați în procedura de luare a deciziei”, se mai arată în motivarea instanței, consultată de Gândul.

Alexandru Rădulescu / Sursa foto: Radio Top Suceava

Alexandru Rădulescu afirmă că decizia Curții de Apel Cluj periclitează construcția depozitului ecologic Pojorâta, dar și întregul proiect Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Suceava.

„Având în vedere că în cadrul acestui proiect este prevăzută construcția a două depozite ecologice județene care respectă cele mai înalte norme și standarde de mediu, unul fiind depozitul de la Pojorâta, al cărui amplasament se identifică cu terenul ce face obiectul hotărârii judecătorești indicate anterior, este periclitată atingerea tuturor obiectivelor și țintelor județene privind gestionarea deșeurilor impuse de legislația comunitară”, a menționat vicepreședintele CJ Suceava.

Totodată, el a menționat că aceste două depozite ecologice sunt cuprinse în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor aprobat prin HG 1470/2004, iar stadiul fizic de realizare a lucrărilor la depozitul din Pojorâta era, la 31 decembrie 2015, de 95,7 la sută.

Rădulescu a mai spus că în 25 februarie, reprezentanți ai CJ Suceava și comunei Pojorâta au convenit să întreprindă toate diligențele în vederea finalizării și punerii în funcțiune a investiției de la Pojorâta, fiind deja promovate căile de atac extraordinare.

Secretarul județului: Proiectul trebuie încheiat până în 30 iunie 2016

Secretarul județului Suceava, Petru Tănase, a adăugat că s-au promovat căi extraordinare de atac și că s-a cerut și strămutarea procesului de la Cluj Napoca și a explicat că instanța a reținut în decizia sa că nu s-a făcut o consultare a populației privind respectiva hotărâre a CL Pojorâta.

Potrivit acestuia, o consultare largă a populației privind respectivul proiect a fost realizată în anul 2009, înaintea emiterii HCL Pojorâta atacate, când s-a eliberat autorizația de mediu.

Tănase a mai declarat că o contestație în anulare poate dura până la doi ani, iar proiectul trebuie încheiat până în 30 iunie 2016, motiv pentru care s-a cerut Consiliului Local Pojorâta să transfere terenul în proprietatea Consiliului Județean Suceava.

Despre decizia luată de Consiliul Județean Suceava, Aristide Maxim, inginer pensionar și apicultor amator, unul dintre cei care au dat în judecată Primăria Pojorâta și Consiliul Județea Suceava pentru acest proiect, afirmă că este o decizile ”lipsită de chibzuință”. ”Acești inși care sunt aleși vremelnic stau 4-8 ani, decid peste soarta unor oameni care vor fi afectați zeci de ani de această groapă. Nu trebuie să fim intoxicați cu emanațiile care ies din deșeurile menajere. Eu o să merg la Primărie și o să le cer să nu aprobe niciun teren fără consultarea încă o dată a populației”, a declarat el pentru Gândul.

În județul Suceava, s-au construit, prin POS Mediu, două depozite ecologice, unul în comuna Moara, lângă Suceava, care deservește zona de șes a județului, și unul în comuna Pojorâta, care va deservi zona de munte.

Depozitul de deșeuri de la Pojorâta este construit aproape de Pasul Mestecăniș, la circa 1.100 de metri altitudine. Au tăiat pășunea localnicilor în două, au excavat sute de mii de tone de pământ, au acoperit cu pământ fructele de pădure și ciupercile pe care mulți localnici le culegeau, au defrișat copacii dimprejur. Totul pentru groapa ecologică construită din bani europeni în care, la final, vor ajunge 390.000 de tone de gunoi provenite din localitățile de munte și deal ale județului Suceava.

Depozitul de la Pojorâta se adresează unei populații de circa 150.000 de locuitori, iar capacitatea sa este la jumătate față de cel de la Moara.

Zonele pentru construirea celor două depozite de deșeuri au fost identificate în anul 2009, când a fost obținut și avizul integrat de mediu în baza căruia s-a făcut studiul de fezabilitate și s-a început execuția proiectului integrat Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), care a presupus și închiderea gropilor de gunoi neconforme, situate pe cursurile de apă din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei și Fălticeni.

Pe lângă cele două depozite ecologice, întregul proiect, în valoare de 218 milioane de lei, fără TVA, finanțat prin POS Mediu, prevede și înființarea a 1.250 de puncte de colectare a deșeurilor și cinci stații de transfer, dar și închiderea gropilor de gunoi neconforme.