Fost șef al Jandarmeriei, condamnat la patru ani de detenție. Cum a folosit militarii unității sale

Publicat: 16 01. 2013, 13:58
Actualizat: 01 02. 2019, 00:31

Fostul șef al Direcției Logistică a Jandarmeriei, colonelul Nicolae Lecu, a fost condamnat la patru ani de detenție, de către Curtea Militară de Apel, pentru că a folosit militari, materiale și utilaje din dotarea unității sale pentru construirea a două imobile din județul Ilfov.

În 12 iulie 2007, Nicolae Lecu, fosstul șef al Direcției Logistică din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a fost trimis în judecată, de către procurorii militari ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Procurorii militari din cadrul Secției de Combatere a Infracțiunilor de Corupție Săvârșite de Militari a DNA l-au trimis în judecată pe colonelul în rezervă Nicolae Lecu, fost comandant al Unitatea Militară 0260 București din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR), în perioada februarie 2004 – octombrie 2006, pentru mai multe fapte de corupție, precum și pentru fals în declarații, se precizează într-un comunicat al Direcției Generale Anticorupție (DGA).

În 14 iunie 2006, Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Admnistrative (MIRA) a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul București cu privire la colonelul Nicolae Lecu. Apoi, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul București a trimis dosarul Direcției Naționale Anticorupție.

Procurorii militari din cadrul DNA au ajuns la cocluzia că, în calitate de comandant al Unitatea Militară 0260 București, Lecu ar fi folosit mai mulți militari, respectiv subofițeri, militari angajați și militari în termen, în perioada 2005 – 2006, la construcția unor imobile ale membrilor familiei sale, situate în orașul Voluntari și comuna Dragomirești Vale din județul Ilfov.

De asemenea, colonelul în rezervă este acuzat că, în cursul lunii martie 2006, ar fi sprijinit un ofițer din cadrul IGJR pentru construirea unui gard pentru terenul acestuia, proprietate personală, furnizându-i materiale din gestiunea unității și forță de muncă (militari în termen), producând un prejudiciu în cuantum de 824,83 lei.

Lecu a fost acuzat și de abuz în serviciu contra intereselor publice și de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi.

Procurorii militari anticorupție spun că, în perioada 2003 – 2005, Nicolae Lecu ar fi supervizat, în mod repetat, folosirea a cinci mașini din dotarea Unității Militare 0260 București în interes personal, fără a face acte contabile pentru combustibilul folosit.

Totodată, în calitate de ofițer responsabil cu gestionarea patrimoniului imobiliar al IGJR, Lecu a dispus, în cursul lunii martie 2006, demolarea a 24 de metri din gardul aflat la intrarea în Unitatea Militară 0260 București, tot fără a avea vreun act, se mai precizează în comunicatul DGA.

De asemenea, Lecu a mai fost acuzat că, în luna noiembrie 2005, a dat în fața unui notar public o declarație „necorespunzătoare adevărului” pentru a obține prelungirea contractului de închiriere pentru locuința de serviciu situată în București.

Prejudiciul din patrimoniul IGJR, stabilit de procurori, se ridică la 66.436,78 de lei, dintre care peste 55.000 de lei reprezintă contravaloarea combustibilului folosit pentru cele cinci autovehicule pentru care nu există documente justificative, peste o mie de lei reprezintă salariile plătite militarilor care au lucrat la imobilele familiei, iar aproape zece mii de lei au fost cheltuiți pentru gardul dezafectat.

În 30 noiembrie 2006, colonelul Nicolae Lecu a trecut în rezervă.

În 20 decembrie 2012, Curtea Militară de Apel l-a condamnat pe fostul colonel la patru ani închisoare în regim de detenție pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals în declarații.

Instanța i-a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii. De asemenea, instanța a interzis inculpatului, timp de cinci ani după executarea pedepsei principale, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și cel de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Instanța a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 57.412,92 lei.