Fostul ministru de Finanțe, Mihai Tănăsescu, urmărit penal în dosarul Rompetrol II. ÎCCJ menține sechestrul pe acțiunile Petromidia

Publicat: 17 06. 2016, 12:18
Actualizat: 11 10. 2016, 14:35

Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanțe, a fost pus vineri sub urmărire penală în dosarul Rompetrol II, după ce, la sfârșitul lunii mai, președintele Klaus Iohannis a avizat anchetarea sa, dar și a altor trei foști demnitari: Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea, cu toții suspectați de constituirea unui grup infracțional organizat în acest caz. Magistrații de la Înalta Curte au decis și menținerea sechestrului de trei miliarde de lei pe acțiunile refinăriei Petromidia și pe conturile unor persoane fizice, în același dosar.

Pe 24 mai, procurorii DIICOT au cerut președintelui României încuviințarea începerii urmăririi penale pentru fosții ministri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea, ei fiind suspectați de constituire a unui grup infracțional organizat, în dosarul Rompetrol II.

„În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanțelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai și ministrul economiei și comerțului, Popescu Ioan Dan și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson și Nicolcioiu Alexandru, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice”, anunța DIICOT într-un comunicat de presă.

Astfel, la data de 24 octombrie 2003, a fost adoptată ordonanța de urgență, nefiind respectate prevederile legale, un exemplu fiind că nota de fundamentare a ordonanței a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiției la data de 27 octombrie 2003, „conținutul acesteia fiind însă diferit de conținutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ”.

În cazul lui Dan Ioan Popescu, DIICOT precizează că „acesta a continuat să sprijine grupul infracțional organizat inițiat de către Patriciu Dan Costache și după încetarea calității de ministru depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în fața Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declarație în care a făcut afirmații neadevărate”.

În ceea ce îi privește pe Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea, foști miniștri ai Finanțelor Publice, procurorii susțin că „nu au respectat, cu rea credință, dispozițiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora ” în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligațiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidență a Valorilor Mobiliare pentru tranzacționarea acestora pe piețele reglementate, în condițiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare” și au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligațiunilor pe Bursa de Valori București, iar statul român să-și recupereze creanțele”.

Adrian Năstase, fost premier, a fost audiat și el de DIICOT în urmă cu câteva două luni.

Procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul „Rompetrol II”, punând sechestre de aproximativ trei miliarde de lei pe acțiunile rafinăriei Petromidia și pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, investigațiile vizând intervalul 1998-2003, în ultimii trei ani Guvernul României fiind condus la Adrian Năstase.

ÎCCJ menține sechestrul de trei miliarde de lei pe acțiunile rafinăriei Petromidia și pe conturile unor persoane fizice

Înalta Curte de Casație și Justiție menține sechestrul de trei miliarde de lei în dosarul Rompetrol II. Procurorii DIICOT au pus, pe 9 mai, sechestre în valoare de trei miliarde de lei pe acțiunile rafinăriei Petromidia și pe conturile unor persoane fizice. Dosarul este disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că KazMunaiGaz International, OilField Business Solutions și SC Rompetrol Rafinare sunt introduse ca părți responsabile civilmente în acest nou dosar, reprezentanții societăților fiind citați la sediul DIICOT pentru audieri marți, 10 aprilie.

În primul dosar „Rompetrol”, au fost trimise în judecată 13 persoane, printre acestea fiind omul de afaceri Dinu Patriciu, fostul ministru Sorin Pantiș și Sorin Roșca Stănescu.

În anul 2014, Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv în dosarul Rompetrol, pe senatorul Sorin Roșca Stănescu la doi ani și patru luni de închisoare cu executare și pe fostul ministru Sorin Pantiș la doi ani și opt luni de închisoare, tot cu executare. În cazul lui Dinu Patriciu, instanța a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia în luna august a anului 2014. După proces, Ministerul Finanțelor a cerut, în instanță, recuperarea prejudiciuluii de la urmașii lui Dinu Patriciu, cererea ministerului fiind judecată în prezent.

Irina Mihaela Popovici, fost vicepreședinte al Comisiei Naționale de Valori Mobiliare (CNVM), a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului iar Gabriela Victoria Anghelache, fost președinte al CNVM, a primit tot o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului. Paul Gabriel Miclăuș, membru al CNVM la data faptelor, a fost condamnat la doi ani de închisaore cu suspendare pentru favorizarea infractorului.

Prin aceeași decizie, Alexandru Bucșă, administrator și director economic al Rompetrol la data faptelor, a fost condamnat definitiv la șase ani de detenție. În cazul lui Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiții financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracțional.
Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiții financiare și reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pe când Petrică Grama, fost șef al Direcției Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanțelor Publice, a fost condamnat la doi ani și patru luni de închisoare.

Victor Eros, fost membru CNVM, a primit doi ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului, iar Cerasela Rus, agent de servicii de investiții financiare și trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnată la trei ani de închisoare, tot cu suspendare, pentru aderarea la un grup infracțional organizat.

Elena Albu, fosta șefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și pentru favorizarea infractorului. Prin decizia instanței, Alexandru Bucșă și Petrică Grama, în solidar cu Rompetrol, au fost obligați să plătească aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finanțelor.