Ghiță și-ar fi amenințat colegii cu materiale negative în presă dacă votează pentru arestarea sa

Publicat: 31 03. 2016, 17:52
Actualizat: 05 06. 2018, 19:59

Un deputat PSD a fost audiat joi de procurorii DNA, în calitate de martor, parlamentarul precizând că miercuri, la votul privind cererile DNA de reținere și arestare a lui Sebastian Ghiță, acesta și-ar fi șantajat colegii deputați cu televiziunea România TV pentru a obține voturi negative, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Întrebat de acuzațiile e care i le aduce colegul de partid, Sebastian Ghiță a declarat, la ieșirea de la audieri, că „îmi este interzis să vă ofer orice fel de informație. Nu am voie să spun nimic. Procurorul mi-a spus că nu am voie să vorbesc, am scris acele lucruri și nu am voie să le încalc. Mă simt interzis”.

Procurorii îl cercetează pe Sebastian Ghiță sub control judiciar pe cauțiune, suma pe care va trebui să o plătească fiind stabilită la 13 milioane de euro. Aceleași surse susțin că suma reprezintă 10% din averea parlamentarului, estimată la aproximativ 130 de milioane de euro.

Aceleași surse susțin că la stabilirea cauțiunii s-a avut în vedere gravitatea faptelor, starea materială și faptul că patru persoane cercetate în acest dosar arestate preventiv.

Măsura a fost luată după ce plenul Camerei Deputaților a respins cererile DNA de reținere și arestare a parlamentarului.

Sebastian Ghiță este acuzat de dare de mită, șantaj, două infracțiuni de folosire, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, cumpărare de influență și conducerea fără permis.

Sebastian Ghiță s-a  prezentat după-amiaza la sediul DNA Ploiești, care a dispus cercetarea sa sub control judiciar cu o cauțiune de 13 milioane de euro.  Cât privește sesizarea CSM în legătură cu declarațiile sale despre  ancheta DNA, Ghiță susține că „sunt multe chestiuni de discutat în plenul CSM și de către Inspecția Judiciară vis-a-vis de această situație de la Prahova, cred, și sunt convins că voi avea și eu lucruri de spus. De altfel, cred că ați urmărit în presă chestiunile cu informații din dosare, despre acuzațiile care mi se aduc. Încă nu am înțeles cine și cum scoate informații din dosare, de aceea m-am mirat că sunt acuzat eu”.

Vicepreședintele CSM, procurorul Luminița Palade, a sesizat joi Inspecția Judiciară „în vederea efectuării de verificări, potrivit competențelor legale, pentru a stabili dacă și în ce măsură prin afirmațiile lansate în spațiul public de către domnul deputat Sebastian Ghiță a fost adusă atingere independenței procurorilor Direcției Naționale Anticorupție și sistemului judiciar în ansamblul său”, se arăta într-un comunicat de presă transmis de CSM. Sebastian Ghiță a făcut referire, în discursurile sale, la modalitate în care se desfășoară ancheta, la faptul că au apărut în spațiul public date din dosar și a precizat că procurorii i-au cerut, indirect, să îl facă denunțuri împotriva fostului premier, Victor Ponta.

De altfel, numele fostului premier apare în dosarul lui Sebastian Ghiță, în declarația inculpatului Liviu Tudose, care le-a spus procurorilor că Victor Ponta i-ar fi oferit funcții la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și la Departamentul de Luptă Antifraudă. Și tot din declarațiile lui Tudose reiese și cât de insistent era deputatul Ghiță atunci când venea vorba despre salvarea prietenilor.

„Ghiță Sebastian Aurelian, aflându-se în vizită la mine, s-a așezat în genunchi în fața mea și m-a rugat «Salvează-l pe moșu”», referindu-se la Cosma Mircea. Arăt că, la momentul respectiv, Ghiță Sebastian Aurelian se afla sub influența băuturilor alcoolice”, a declarat Tudose în fața magistraților.

„Ultima dată Ghiță Sebastian a venit tot așa, pe neașteptate , la câteva zile după ce DNA Ploiești instituise măsura controlului judiciar asupra lui și atunci ne-am certat foarte tare și efectiv l-am dat afară din casă”, a mai spus Tudose.

Plenul Camerei Deputaților a respins miercuri cererile DNA privind încuvințarea cererilor de reținere și arestare a parlamentarului Sebastian Ghiță în dosarul în care are șapte capete de acuzare: dare de mită, folosire, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, șantaj, cumpărare de influență, dar și de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.