HARTA clădirilor care se pot prăbuși la un cutremur precum cel din 1977. Dan Lungu: „În clădirile cu bulină nu ar trebui să funcționeze spații publice”

Redactor:
Mihaela Stoica
Câteva sute de clădiri cu bulină roșie...

România trebuie să fie oricând pregătită pentru un cutremur major, afirmă seismologii.  Din punct de vedere al clădirilor, România nu este însă pregătită. Câteva sute de clădiri cu bulină roșie ar putea cădea la un cutremur similar cu cel din 1977, provocând cel puțin câteva mii de morți. Gândul a întocmit harta clădirilor care reprezintă o amenințare din punct de vedere seismic în principalele orașe din România.

Exceptând fenomenul Izvoarele, unde în ultima lună s-au produs peste 260 de cutremure cu magnitudinea cuprinsă între 0,1 și 3,9, și ale cărui cauze principale sunt încă în curs de cercetare, activitatea seismică în intervalul 1 ianuarie 2013 – 15 octombrie 2013 este aproximativ identică cu cea de anul trecut, dacă ne luăm după numărul cutremurelor. În acest interval din 2013 s-au produs, potrivit calculelor gândul pe datele Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP),  298 de seisme cu magnitudinea cuprinsă între 2,5 și 5,5, dintre care 36 la Galați (zona Izvoarele) și 87 în țările și zonele seismice din vecinătatea României, dar care s-au „simțit” în țara noastră. Restul de 175 s-au produs în majoritate în Vrancea. În același interval din 2012 aparatele INFP au înregistrat 263 de seisme, dintre care 79 la vecini.

După patru ani, Vrancea a răbufnit, acum două săptămâni, cu un cutremur de 5,5 pe scara Richter. Seismul a reaprins temerea multor dintre români cu privire la capacitatea autorităților de a face față unui seism major. Potrivit calculelor gândul, peste 650 de clădiri din cel puțin 33 de orașe din România aflate în zone cu risc seismic reprezintă un pericol public și se pot prăbuși la un cutremur precum cel de acum 36 de ani. De asemenea, alte aproximativ 2400 de imobile locuite, încadrate în categoria risc seismic II -IV sau la Urgențe 2 -3, se pot prăbuși sau pot fi afectate.

Trebuie să fim tot timpul pregătiți că va fi un cutremur major. Nici alții de pe glob nu știu când va fi următorul cutremur. Nu s-a făcut niciodată o predicție, o prognoză. Nu există ciclicitate la cutremurele din România. Cutremurele nu au treabă cu statistica”, a declarat la Gândul LIVE dr. Constantin Ionescu, directorul Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP).

Cutremurele care pot provoca morți și pagube materiale sunt peste 7

Seismologii, dar și specialiștii în construcții afirmă, la unison, că seismele de 5,5 grade pe scara Richter, precum cel care i-a pus pe jar pe unii dintre români săptămâna trecută, sunt nesemnificative și nu pot produce pagube materiale sau umane.

„Cutremurele care produc pierderi de vieți omenești și materiale sunt cele care au o magnitudine începând cu 7. Esențială este, însă, și intensitatea. Se  moare pe intensitate și nu pe altceva„, a declarat pentru gândul Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al INFP.

Harta intensității în România – sursa INFP / Click pentru a mări!

La o intensitatea cuprinsă între VIII 1/2-IX1/2 blocurile vechi cu probleme sau cele prost proiectatate cad și provoacă pierderi omenești. Pe harta României în intensități, Bucureștiul este încadrat în categoria de risc maxim – VIII 1/2-IX1/2. De altfel, un studiu al al Institutului de Cercetare în Construcții (INCERC), publicat acum 5 ani, arată că un cutremur cu epicentrul în Munții Vrancei, având magnitudinea de 7 grade pe scara Richter, produs în jurul orei 21 (cum s-a întâmplat în 4 martie 1977), s-ar solda cu 450.000 de victime. Vezi aici studiul

Gheorghe Mărmureanu: „Nici dracu’ nu știe ce e în Vrancea”

În România există mai multe zone cu falii și plăci tectonice care provoacă cutremure, însă, problemele mari vin din Vrancea. „În Vrancea, ce e acolo jos nu poate să știe nici dracu’. Știm sigur că este un sistem de coliziune continentală. Este singurul sistem din lume. Nimeni nu are două blocuri tectonice continentale care să se bată cap în cap”, afirmă profesorul Gheorghe Mărmureanu.

Bazându-se pe istoricul cutremurelor care au avut loc în România, seismologii afirmă că un cutremur major produs la 120 -180 de km provoacă pagube materiale în special în Moldova, Nordul Dobrogei și ajunge până la Chișinău și Moscova. În timp ce un cutremur care se produce la o adâncime cuprinsă între 70 și 110 km are efecte asupra Munteniei și Olteniei.

„Un cutremur precum cel din 1977, de o asemenea magnitudine și adâncime, ar avea efecte către sudul și sud-vestul României.  El, oricum, se va simți și în Moldova, dar fără prea mari efecte. Asta s-a observat la vechile cutremure”, a declarat pentru gândul dr. Constantin Ionescu, directorul Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP).

Profesorul Gheorghe Mărmureanu susține că, din punctul lui de vedere, „următorul  cutremur mare va fi unul foarte adânc, de peste 112 km adâncime”, care va afecta foarte mult partea din Moldova, Galațiul, Tulcea, Basarabia, și va avea directivitate către Odessa și Moscova.

„Așa rezultă, pentru că în 1977 a fost mai la suprafață. A urmat 1986 un  cutremur de 7,1 adânc, dar nu a  a fost de mare intensitate.  A fost 6,9 în 1990, dar nu a fost nimic. Blocurile care s-au construit în București nu au probleme. Viitorul cutremur nu va crea probleme în București. Cutremurul mare care va veni va avea o influență mică către Muntenia. Depinde, însă, de mulți factori – magnitudine, adâncime, intensitate. Nu poți să știi niciodată”, afirmă directorul onorific al INFP.

Directorul executiv are însă de o altă părere. „Este un studiu statistic ăsta cu cutremurele de mare și foarte mare adâncime. Nu poți să spui unde, când și de cât va fi. Trebuie să ne așteptăm la orice mărime și adâncime. Principalul este să fim pregătiți în cazul unui cutremur major”, afirmă Constantin Ionescu.

Dan Lungu: „În clădirile cu bulină nu ar trebui să funcționeze spații publice”

Potrivit măsurătorilor INFP, Bucureștiul, Focșaniul și Buzăul sunt cele mai expuse orașe în cazul unui cutremur major. În zona de risc crescut sunt încadrate și alte orașe, precum Ploiești, Târgoviște, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galați, Brăila, Tulcea, Iași Vaslui sau Bârlad. În toate dintre acestea sunt clădiri care se pot prăbuși la un cutremur similar celui din 1977 sau care pot suferi pagube materiale considerabile.

Harta a fost realizată în baza datelor Ministerului Dezvoltării / Click pentru a mări!

Calculele pentru încadrarea în clasele de risc se fac pe baza datelor cutremurului din ’77 din Vrancea.

Un număr de 190 de clădiri, construite în perioada 1870-1963, au fost încadrate, în urma expertizelor tehnice, în clasa I de risc seismic. Aceste clădiri, marcate cu „bulina roșie”, prezintă pericol public și un risc ridicat de prăbușire în eventualitatea unui cutremur, iar numărul victimelor ar fi, potrivit specialiștilor, „mare”.

„În mod normal, în clădirile astea cu bulină, dacă treaba ar fi serioasă, nu ar trebui să funcționeze spații publice – gen magazine, cinematografe, teatre etc.  Această categorie de risc seismic I (R I) și cu avertizare bulină roșie este cea mai periculoasă situație și ea este determinată de câți oameni sunt expuși. Cam de la 100 de persoană în sus, în jos, cam pe acolo încep să apară semnele de alarmă”, a declarat pentru gândul Dan Lungu, profesor de siguranța construcțiilor la Facultatea de Construcții Civile de la Universitatea Tehnică de Construcții București.

Potrivit acestuia, ce s-a întâmplat în 1977 „este o monstruozitate, iar cine a văzut ce s-a întâmplat acolo ar trebui să aibă responsabilitate”.

În clasa I de risc seismic în București sunt încadrate alte 184 de construcții, majoritatea expertizate în anii ’90. În clasa a doua de risc seismic sunt încadrate 301 clădiri. Aceste imobile pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur, însă prezintă un risc mai scăzut de a se prăbuși. Imobilele expertizate tehnic încadrate în clasa III de risc seismic sunt în număr de 78 și sunt acele clădiri care pot prezenta degradări, dar a căror siguranță structurală nu ar fi afectată semnificativ de un cutremur similar celui produs în 1977. În clasa IV de risc seismic se află șase clădiri.

Harta  de microzonare  seismică a zonei metropolitane București în  intensitati MSK/MM,  la cutremurul vrâncean maxim posibil, cu magnitudinea MGR =7.5( MW=7,8) / SURSA: INFP

În Capitală mai există clădiri încadrate în așa-numitele categorii de „urgențe”. Practic, în urma expertizelor s-a ajuns la concluzia că imobilele prezintă un oarecare grad de risc seismic, însă nu au fost încadrate într-o anumită clasă. În această situația se află 1.625 de clădiri construite înainte de cutremurul din 1977.

Aceste clădiri au fost expertizate înainte de 1996 când diferențierea se făcea pe U1, U2 și U3. Printr-o modificare adusă legislației, cele trei tipuri de urgențe au fost transformate în clase de risc – RI, RII, RIII , însă nu toți proprietarii sau asociațiile de proprietari s-au adresat autorităților pentru a primi o nouă încadrare. Practic, între aceste 1.625 există posibilitatea să se afle și alte clădiri cu risc seismic I – pericol public.

Doar 30 de clădiri din București au fost consolidate în urma expertizelor tehnice, reiese din datele Primăriei. Patru clădiri din București încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta anul 2014, după ce, în intervalul 2008-2011, au fost puse în siguranță alte șapte, potrivit Primăriei Capitalei.

DESCARCĂ AICI LISTA CLĂDIRILOR CU PROBLEME DIN CAPITALĂ!

Potrivit legislației în vigoare, primăriile încadrează clădirile în clasele de risc seismic, anunță consiliile județene care solicită bani de la Ministerul Dezvoltării pentru reconsolidarea imobilelor cu bulină roșie. Sunt, însă, situații în care locatarii refuză ca imobilul să fie consolidat, problemă pe care o reclamă atât Primăria Capitalei, cât și specialiștii.

„Aceste clădiri ar trebui consolidate una câte una, începând cu cele cu spații publice mari. Legislația nu funcționează pentru că dacă o persoană de la un apartament nu își dă acceptul pentru consolidare, el trebuie dat în judecată și așa se ajunge la ani de procese. În România, statul s-a oferit, spre deosebire de alte state, să le consolideze, însă responsabilitatea ar trebui să aparțină exclusiv proprietarului”, afirmă Dan Lungu.

Primarul Sorin Oprescu afirmă că cea mai mare problemă în București ar fi în Centrul Vechi, unde peste 70 de clădiri au nevoie de reabilitare. „În Centrul Vechi problema e că ei, care sunt proprietari la parter, își fac afacerile, nu doresc reabilitarea, deși sunt clădiri cu risc public. Sunt 186 de clădiri. 24 au fost consolidate pe banii proprietarilor, restul au rămas neconsolidate până spre 100. 13 clădiri mari am în grija mea, sunt apartamente care sunt ale Municipalității. Sunt șaptezeci și ceva de clădiri cu risc public”, a contabilizat Oprescu, la „După 20 de ani”.

Primarul spune că primul pas trebuie să vină însă de la Guvern de la care așteaptă, în luna noiembrie, reglementarea prin OUG ca proprietarii acestor clădiri cu risc seismic ridicat să fie obligați să se mute, până la consolidarea imobilului.

Clădirile înalte de dinainte de Al Doilea Război Mondial, principala amenințare

Clădirile înalte din București construite înainte de Al Doilea Război Mondial și cele din Centrul Vechi al Capitalei reprezintă principala problemă în cazul unui seism major.

Prioritatea absolută în cazul Bucureștiului, cutremurelor din Vrancea și a experienței din 1977 este pentru clădirile înalte de dinainte de al Doilea Război Mondial care nu au resursele structurale de a rezista unui cutremur major. Victimele cu cel mai mare număr de personae implicate vin numai din cauza acestor clădiri”, adaugă profesorul Lungu.

Totodată, imobilele șubrede prezintă riscuri pentru toate construcțiile din vecinătate.

„Avem cazul Lizeanu, colț cu Ștefan cel Mare. (…). Nu au avut rost seismic (spațiu îngust de 10-12 cm între două clădiri menit să asigure oscilarea independentă a acestora în caz de cutremur sau să limiteze efectele unor eventuale coliziuni n.r.). Blocul de alături a vibrat atât de tare încât l-a izbit, a distrus blocul alăturat”, a declarat în 6 octombrie, pentru gândul, Mircea Ieremia, specialist care s-a ocupat de expertizarea structurii de rezistență a Teatrului Național București. Vezi aici mai multe detalii!

Primele coduri de proiectare antiseismică au apărut abia între 1963 și 1977. Este vorba despre o proiectare de nivel inferior in raport cu exigențele de azi. După 1977, au aparut clădiri cu norme de proiectare îmbunătățite. După 1990, standardele au avansat și mai mult.

Harta cu stațiile seismice aflate pe aria metropolitană București / Sursa: INFP

Reprezintă un risc și clădirile noi?

Constructorii și seismologii afirmă la unison că acele construcții ridicate după Revoluție nu reprezintă o problemă în caz de cutremur dacă au fost respectate proiectele și normele de construcție. Primarul Oprescu afirmă că pentru cele peste 400.000 de blocuri considerate noi, construite mai ales în perioada 1990-1999, nu există date legate de rezistența la seism sau acestea sunt false. „Despre construcțiile noi am avut un raport și americanii spuneau despre construcțiile făcute între 1990 și 2007 că nu se pot spune foarte multe lucruri, pentru că nu avem niciun fel de date legate de rezistența lor, cel puțin pentru primul tronson, 1990-1999 (…) Ca să încep să fac experiză la aproape 436.000 de clădiri e costisitor”, a mai spus Oprescu. Vezi aici detalii!

Alba neagra cu consolidarea la Galați

În harta întocmită de Gândul, Galațiul este al doilea oraș din România după clădirile cu bulină roșie. Profesorul Dan Lungu cataloghează numărul mare de clădiri „periculoase” din Galați drept o anomalie.

Pe site-ul Primăriei Galați există trei secțiuni speciale referitoare la consolidarea imobilelor. În lista clădirilor propuse spre demolare, toate cu risc seismic I, se află nu mai puțin de 71 de clădiri, dintre care numai două au fost demolate, iar o a treia demolată parțial, potrivit site-ului Viața Liberă.  

Cele mai multe clădiri sunt în zona centrală și în zona veche a orașului. Alte 60 de clădiri cu risc seismic I, II, III și IV sunt propuse spre consolidare, pe o listă separată. În cea de-a treia listă pe site-ul administrației locale asunt înscrise„imobilele consolidate”. Este vorba despre 52 de clădiri, dintre care doar 24 au scăpat de bulina roșie ori de riscul seismic, pentru că au fost deja consolidate sau sunt în curs de consolidare. De la numărul 25 în jos,  clădirile sunt marcate cu risc seismic I și II, toate fiind blocuri de locuințe situate în Țiglina I, Micro 19, Mico 17 și Mazepa, și pe strada Domnească.

Niciun bloc consolidat la Iași, unul singur la Ploiești

Al treilea pe hartă este Iașiul, unde nicio clădire de imobile cu bulină nu a fost reconsolidată pentru că oficialii din primărie au transmis cetățenilor că este obligația lor să o facă.

„Poziția Iașiului față de Vrancea este cvasisimetrică în raport cu Bucureștiul. Este și un fond de construcții, aș îndrăzni să spun, asemănător. Lucrurile sunt, însă, mai puțin periculoase acolo pentru că lipsește ce are Bucureștiul și nu are nimeni în Europa, respectiv câteva sute de clădiri înalte din beton armat făcute înainte de război cu zero cunoștințe. Asta este marea problemă a Bucureștiului, a României și a tuturor”, a declarat pentru gândul Dan Lungu, profesor de siguranța construcțiilor la Facultatea de Construcții Civile de la Universitatea Tehnică de Construcții București.

La Ploiești, 31 de blocuri construite în anii ”50 – ’60  au primit bulină roșie și se pot prăbuși la un cutremur similar cu cel din 1977. Dintre aceste imobile, doar unul singur a fost consolidat. „Banii de consolidare nu vin de la primărie, vin de la minister. Noi, în fiecare an, până în 1 mai, trebuie să depunem la Consiliul Județean o listă cu blocurile care ar trebui consolidate. Consiliul județean face centralizarea din tot județul și le trimite la Ministerul Dezvoltării care stabilește unde și cât dă. Ultimii bani în Ploiești au venit  în 2010 pentru un bloc A7 pe strada Cibinului, iar lucrările au fost începute în 2007. Ăsta cred că este primul și ultimul bloc pe care noi l-am consolidate în ultimii ani”, a declarat pentru gândul Alina Istrătescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Ploiești.

Apartamentele modificate de proprietari, o problemă

La Focșani, unde se înregistrează frecvent cutremure de până la patru grade pe Richter, cu bulină roșie este încadrat doar tribunalul, unde trebuie reluată licitația pentru consolidare.  „Noi nu avem clădiri de locuințe cu buline. La ce ne-a aparținut am obținut autorizație de demolare și le-am dărâmat. Au fost mai multe clădiri, ultima luna trecută, una de ajutor social pusă pe un beci și toată fisurată”, a declarat pentru gândul Cristina Maria Costin, șef Serviciul Administrarea Fondului locativ în cadrul Primăriei Focșani.

La Focșani, la fel ca în multe alte orașe ale României, structura de rezistență a unor imobile care nu sunt încadrate în niciun fel de clasă cu risc seismic poate crea probleme în caz de cutremur din cauza faptului că proprietarii au făcut modificări arhitecturale cu acordul comisiilor de urbanism, fără să îi verifice însă nimeni în timpul lucrărilor.

Degeaba se fac probleme de informare a populației în caz de cutremur dacă îi dai voie să spargă în interior. Dacă aduc expertiză tehnică la Comisia de Urbanism (din cadrul Primăriei n.r.) cu verificator de proiect au voie. Aici este, însă, un aspect. Expertul îți dă voie anumite diafragme, anumite segmente. Cine verifică, însă, apoi ce faci tu? Dacă te duci la Inspecția în Construcții ei spun că nu intră în proprietate privată decât dacă se înregistrează „, mai spune sursa citată.

Guvernul a tăiat la jumătate banii pentru consolidare

Guvernul a redus la jumătate banii pentru consolidarea clădirilor cu bulină. În urmă cu câteva luni, Executivul estima că va cheltui de la bugetul de stat 10 milioane de lei pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. În următorii trei ani fondurile vor fi reduse la jumătate: respectiv la 4 milioane lei în 2014, 4,5 milioane lei în 2015 și 5 milioane lei în 2016. Din banii românilor, însă, sediul Guvernului a fost consolidat în trei ani cu 14 milioane de euro.

FOTO EXCLUSIV | Imagini şocante cu blana ursului Arthur, împuşcat de Emanuel de Liechtenstein
EXCLUSIV. Cum au apărut Dragoș Buzăianu și noua iubită la LOFT Mamaia
FOTO. Loredana Groza, într-o ipostază rușinoasă pe internet! Gafa care i-a lăsat sânul la vedere
Doinița Oancea rupe tăcerea! Adevărul despre despărțirea de bărbatul cu care urma să se căsătorească:...
Asta o va lovi în orgoliu pe Simona Halep! Șanse mari ca antrenorul înlăturat de...
Profesiile care ar urma să fie plătite în tichete. Ministrul Muncii vrea să elimine munca...
Cartierul Roşu din Amsterdam, înlocuit cu un centru „erotic”. Planurile primăriei în privinţa prostituţiei şi...
BANCUL ZILEI – Jocuri erotice cu tipe agățate în bar
STUDIU. A fost identificată „mama” întregii familii a coronavirusului SARS-CoV-2. Când și unde a apărut...
EXCLUSIV. Cum au apărut Dragoș Buzăianu și noua iubită la LOFT Mamaia
Cele patru TEHNICI prin care femeile pot simți mai multă PLĂCERE. Sunt extrem de simple...
Cum și-a vopsit Porsche-ul un tânăr din Târgu-Jiu. Și-a pus și Dubai la număr, ca...
Roxana Ghiță l-a uitat pe Albert Oprea. Pe cine votează la Survivor România
Top 10 gafe, care ţi-au scăpat, din filme celebre. Eroarea din „Braveheart” care nu mai...
Izvorul Tămăduirii 2021, prima mare sărbătoare din calendarul ortodox după Paște. Tradiţii şi obiceiuri
Vedete care suferă de boli grave. De ce poartă Bono de la U2 mereu ochelari...
Marele exod din România. Eurostat avertizează: România va înregistra una din cele mai abrupte reduceri...
Ideile de afaceri vin în moduri diferite şi câteodată sunt şi mai ciudate. Cum a...
Inchide