ICCJ: Detenția în cazul lui Adrian Năstase – pentru îndreptarea atitudinii acestuia față de infracțiuni
Condamnarea lui Adrian Năstase la închisoare este „singura aptă să asigure îndreptarea atitudinii acestuia față de comiterea de infracțiuni” și „resocializarea sa pozitivă”, arată ICCJ în motivarea condamnărilor definitive din dosarul „Trofeul Calității”.
„Pe de altă parte, instanța de ultim control judiciar apreciază că modalitatea de executare, în regim de detenție, este singura aptă să asigure îndreptarea atitudinii acestuia față de comiterea de infracțiuni, resocializarea sa viitoare pozitivă, precum și o reacție socială adecvată în diminuarea săvârșirii unor infracțiuni de corupție la nivelul unor funcții de înaltă demnitate publică, întărind percepția opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acționeze cu fermitate și să realizeze un act de justiție, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale conferite, atât de 453 dispozițiile legale procesuale penale, cât și de cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condițiile stabilirii vinovăției sale, corespunde și caracterului disuasiv al pedepsei”, notează cei cinci judecători ai instanței supreme care au decis condamnarea definitivă a lui Năstase la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul „Trofeul Calității”.
Cei cinci magistrați mai arată că „pe de-o parte, chiar în condițiile schimbării încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului Năstase Adrian (…), nu se justifică, față de natura acestei infracțiuni, (…) reducerea pedepsei principale aplicate inculpatului Năstase Adrian, ci se impune menținerea acestei pedepse de doi ani închisoare și a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor (… pe o durată de doi ani, după executarea pedepsei principale, aplicată, în mod just, de către prima instanță, care a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv poziția procesuală negativă manifestată de acesta, calitatea inculpatului, respectiv aceea de vicepreședinte al Camerei Deputatilor începând cu 2008, care nu i-a modificat atitudinea cu privire la faptele comise, motivând că lipsa antecedentelor penale, ca singur element pozitiv ce circumstanțiază persoana inculpatului, prin el însuși, nu este de natură să conducă la stabilirea unor pedepse mai ușoare”.
Judecătorii mai notează, în motivarea deciziei definitive din 20 iunie a instanței supreme, dată publicității luni, că activitatea desfășurată de inculpații din acest dosar reprezintă, „fără echivoc, un caz de corupție la cel mai înalt nivel”, întrucât era Năstase „unul dintre cei mai importanți exponenți ai clasei politice românești, președinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcție la acel moment și candidat cotat cu șanse reale la cea mai înaltă demnitate a statului român”.
Totodată, instanța arată că, în acest caz, nu a fost vorba despre o simplă finanțare ilegală a unei campanii electorale, ci despre punerea la dispoziția lui Năstase a unor fonduri ilicite de patru ori mai mari decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestuia.
„Se constată că probatoriile administrate în cauză au dovedit, fără echivoc, faptul că inculpatul Năstase Adrian și-a exercitat influența și autoritatea ce decurgeau din calitatea de președinte al PSD, funcție deținută la momentul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, asupra unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice – inculpata Jianu Irina Paula, inspector general în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții și asupra reprezentanților unor societăți comerciale – inculpații Popovici Marina Ioana, Popovici Bogdan, Vasile Mihail Cristian, în vederea obținerii de foloase necuvenite constând în suportarea contravalorii unor materiale de propagandă electorală, în timpul campaniei sale prezidențiale din anul 2004”, se mai arată în motivare.
Instanța a stabilit pedeapsa de doi ani de închisoare cu executare, dată în cazul lui Năstase de completul de trei judecători, întrucât aceasta este „singura aptă să asigure îndreptarea atitudinii acestuia față de comiterea de infracțiuni, resocializarea sa viitoare pozitivă, precum și o reacție socială adecvată în diminuarea săvârșirii unor infracțiuni de corupție la nivelul unor funcții de înaltă demnitate publică, întărind percepția opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acționeze cu fermitate și să realizeze un act de justiție, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale conferite, atât de
dispozițiile legale procesuale penale, cât și de cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condițiile stabilirii vinovăției sale, corespunde și caracterului disuasiv al pedepsei”, potrivit motivării.
În 20 iunie, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.
În 5 noiembrie, completul de cinci judecători de la instanța supremă a amânat pentru 3 decembrie contestația în anulare formulată de Năstase în cazul deciziei definitive de condamnare la doi de închisoare, din cauză că la dosar nu a ajuns motivarea sentinței.
Judecarea contestației în anulare a fost amânată, de altfel, de două ori, din cauză că la dosarul cauzei nu a ajuns motivarea deciziei din 20 iunie.
Și Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții, condamnată în dosarul „Trofeul calității” la șase ani de închisoare, a formulat o contestație în anulare, completul de cinci judecători stabilind ca și acțiunea ei să fie judecată în 3 decembrie.