În noua Constituție nu va fi recunoscut rolul istoric al bisericilor

Comisia de revizuire a Constituției a respins, miercuri, amendamentul care ar fi recunoscut rolul istoric al Bisericii Ortodoxe Române și al altor biserici și culte religioase, asumat de deputatul PSD Gheorghe Emacu.

Unul dintre amendamentele propuse de BOR comisiei de revizuire a Constituției prevede completarea articolului 29 cu o prevedere referitoare la recunoașterea rolului și importanței Bisericii Ortodoxe Române și al celorlalte culte în istoria națională a României și în viața societății românești: „Statul român respectă credința poporului român eminamente religios și recunoaște rolul important al Bisericii Ortodoxe Române și al celorlalte biserici și culte recunoscute în istoria națională a României și în viața societății românești. Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii”.

Deputatul PSD Gheorghe Emacu a susținut amendamentul formulat de BOR, însă acesta a fost respins la nivelul comisiei de revizuire a Constituției.

Pe de altă parte, a fost adoptat un amendament al Forumului constituțional, care a modificat articolul 29, alineatul 4 din Constituție. Astfel, textul care prevedea că „în relațiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă” a devenit „sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă”.

Acest amendament vine la două luni după ce Sinodul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a decis „inițierea unor acțiuni de sensibilizare a oficialităților, în sensul introducerii sau revizuirii, în viitoarea Constituție a României, a unor articole care să facă referire la numele lui Dumnezeu sau care să sublinieze rolul familiei în societate, importanța tradiției creștine a poporului român, evidențierea rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și îl are în istoria țării, a necesității predării religiei în școală, precum și importanța susținerii românilor aflați în afara granițelor țării”.

Reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei consideră „firească” dorința Bisericii de stipulare a numelui lui Dumnezeu în viitoarea Constituție, pe motiv că „suntem creștini de mai bine de 2.000 de ani”.

„Nu ar fi nici desuet, nici în contradicție cu tradiția noastră și, cu atât mai mult, este în acord și cu textele altor constituții europene.  De exemplu, la începutul textului Constituției Germaniei, este invocat numele lui Dumnezeu. Nici nu mai încap în discuție constituțiile țărilor islamice, unde deja nu mai discutăm. Noi avem ca exemple țările cu tradiție creștină”, au declarat atunci pentru gândul reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.