Judecătoarele care i-au anulat pedeapsa lui Dinel Staicu, urmărite penal și pentru fals intelectual
Potrivit ordonanței de extindere a urmăririi penale, judecătoarele sunt urmărite penal și pentru fals intelectual, care se adaugă infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, și favorizarea infractorului, reținute anterior în sarcina celor trei, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX, marți, de DNA.
„Pentru toate cele trei infracțiuni menționate (fals intelectual, abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și favorizarea infractorului), s-a pus în mișcare acțiunea penală, pe motiv că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă cu privire la săvârșirea faptelor. Cu referire la infracțiunea de fals intelectual, în documentul sus menționat s-a reținut că cele trei judecătoare au falsificat, cu prilejul redactării, decizia penală nr. 381 din 22.02.2012, pronunțată în dosarul nr. 9972/2/2011. Decizia viza admiterea contestației în anulare depuse de Nuțu (fost Staicu) Dinel față de o hotărâre prin care, anterior, un alt complet al aceleiași instanțe îl condamnase definitiv la pedeapsa închisorii pe o durată de 7 ani”, precizează sursa citată.
Procurorii anticorupție susțin că falsificarea s-a realizat prin „atestarea unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului constând în aceea că au consemnat, în mod nereal, că obiectul tuturor dosarelor penale luate în considerare la invocarea autorității de lucru judecat a avut la bază aceeași sesizare, cu același conținut, aceeași situație de fapt (cesiune de creanțe și obținerea de credite), același prejudiciu (107.175.372.000 lei, respectiv 80.536.563.000 lei), aceleași părți, aceleași societăți comerciale, același probatoriu, aceeași parte civilă (Banca Internațională a Religiilor S.A.)”.
În afara conceperii unui adevăr contrafăcut, cele trei judecătoare au transformat calea de atac extraordinară a contestației în anulare într-o prelungire a procesului penal, creând practic un nou grad de jurisdicție, respectiv un al patrulea grad de jurisdicție, neprevăzut de lege, susține DNA.
În acest dosar, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator, până la concurența sumei de 18.839.684,5 lei, asupra unor bunuri și conturi ale celor trei judecătoare.
Astfel, în cazul Veronicăi Cîrstoiu, s-a pus sechestru pe conturi bancare ale acesteia, două apartamente, două terenuri intravilane în suprafață de peste 3.000 mp și un teren extravilan de 1.800 mp.
Dumitriței Piciarcă i-au fost sechestrate conturi bancare pe care este titulară, un apartament și două imobile aflate în coproprietate, iar Lilianei Bădescu, un autoturism VW Touareg și un apartament.
În 13 februarie 2014, DNA informa că cele trei judecătoare care au decis anularea pedepsei lui Dinel Staicu în dosarul BIR – Veronica Cârstoiu, Dumitrița Piciarcă și Liliana Bădescu de la Curtea de Apel București – sunt urmărite penal pentru abuz în serviciu și favorizarea infractorului.
Potrivit sursei citate, cele trei au calitatea de suspect, iar urmărire penală se efectuează ca urmare a infirmării a rezoluției de scoatere de sub urmărire penală, dispusă de procurorii DNA la 7 august 2012, a redeschiderii și a reluării urmăririi penale, apreciindu-se că soluția adoptată inițial în cauză este nelegală.
„Efectuarea urmăririi penale dispuse față de cele trei suspecte are în vedere existența unor date și probe din care rezultă indicii rezonabile potrivit cărora, în calitate de judecătoare la Curtea de Apel București, cele trei și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, cu prilejul emiterii deciziei penale nr. 381/22.02.2012. Decizia viza admiterea contestației în anulare depuse de Nuțu (fost Staicu) Dinel față de o hotărâre prin care, anterior, un alt complet al aceleiași instanțe îl condamnase definitiv la pedeapsa închisorii pe o durată de șapte ani”, a precizat atunci DNA.
Procurorii anticorupție susțin că, urmare a admiterii contestației în anulare, Dinel Staicu „a obținut un avantaj patrimonial, constând în desființarea obligațiilor civile, în cuantum de 18.839.684,5 lei, către Banca Internațională a Religiilor, (prin lichidator judiciar RVA Insolvency Specialists SPRL), cu caracter definitiv, cu consecința vătămării intereselor legale ale părții civile”. „Efectele aceleiași hotărâri judecătorești s-au constituit într-un ajutor efectiv dat condamnatului Nuțu (fost Staicu) Dinel, căruia i s-a anulat obligația de a executa pedeapsa definitivă din dosarul penal nr. 14165/4/2006, în care acesta fusese condamnat pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,în formă continuată”, se mai arată în comunicat.
La admiterea contestației în anulare, explica DNA, cele trei judecătoare au invocat autoritatea de lucru judecat, respectiv că, anterior pronunțării definitive a pedepsei de condamnare a lui Staicu de către Curtea de Apel București, o altă instanță de judecată , respectiv Curtea de Apel Craiova, ar fi pronunțat o decizie opusă, favorabilă condamnatului, pentru aceleași fapte.
DNA a subliniat că, față de această împrejurare, procurorii, în ordonanța prin care se dispune efectuarea urmăririi penale, au apreciat că cele trei suspecte, în calitatea lor de magistrat, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, deoarece hotărârile judecătorești ale celor două instanțe (Curtea de Apel București și Curtea de Apel Craiova ) nu privesc aceeași faptă.
Astfel, spun anchetatorii, hotărârea judecătorească a Curții de Apel Craiova a avut ca obiect o procedură de contestare a legalității și temeiniciei unei rezoluții prin care s-a dispus, cu referire la Dinel Staicu, neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni și spălare de bani. Pe de altă parte, hotărârea judecătorească a Curții de apel București a avut ca obiect judecarea cauzei în care, printre alții, Dinel Staicu a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, mai arată DNA.
„În aceste condiții, se arată în ordonanță, diferențele existente între cele două cauze ar fi de natura evidenței, neexistând nici măcar o suprapunere de acte materiale. Astfel, faptele au fost comise în perioade de timp diferite (iulie 1999 – februarie 2000 și, respectiv, 10 ianuarie 2001 – martie 2002), au primit încadrări juridice diferite și privesc activități de serviciu desfășurate în mod nelegal în cadrul unor societăți comerciale diferite (Banca Internațională a Religiilor și, respectiv, Banca Populară Rich Bank Cooperativa de Credit), singura legătură existentă între cele două cauze fiind cea a subiectului activ Nuțu (fost Staicu) Dinel”, mai precizează procurorii.
În plus, se arată în ordonanță, pe calea extraordinară de atac a contestației în anulare, cele trei judecătoare ar fi procedat la o rejudecare unei hotărâri definitive, criticând motivarea instanței de recurs – completul care pronunțase condamnarea definitivă. Aceasta, deoarece excepția autorității de lucru judecat se invocase și în fața instanțelor de apel și recurs, cele care au pronunțat hotărârile de condamnare, dar nu fusese admisă ca argument de respectivele instanțe.
DNA mai informează că judecătoarelor li s-a adus la cunoștință, luna aceasta, calitatea de suspect, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Într-un alt dosar, Veronica Cîrstoiu este judecată, în stare de arest, pentru fapte de corupție, împreună cu fiul său, Florin Cergan, Dinel Staicu, avocatul Lucian Băgia și Carmen Ioana Popescu.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanței, că, în cursul lunii februarie 2012, judecătoarea a primit, prin intermediul avocatei Adriana Dascălu, aproximativ 630.000 de euro de la Dinel Staicu, pentru a pronunța, împreună cu ceilalți doi membri ai completului de judecată de la Curtea de Apel București, o soluție de admitere a contestației în anulare formulate de Dinel Staicu, în dosarul în care acesta fusese condamnat la șapte ani de închisoare pentru fraudarea Băncii Internaționale a Religiilor.