Liber la AUSTERITATE. CCR a respins sesizarea AUR. Legea merge la promulgare/ Motivarea deciziei

Curtea Constituţională a respins, marți, sesizarea AUR în legătură cu Legea „austerităţii”, astfel că pachetul de măsuri prin care Guvernul și-a angajat răspunderea este constituțional, ceea ce înseamnă că va fi semnată de președintele Nicușor Dan. 

Guvernul şi-a asumat răspunderea, în data de 7 iunie, în Parlament, pe primul pachet de măsuri fiscale. Ulterior, AUR a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură, care a fost respinsă pe 14 iulie.

Într-un comunicat, AUR justifica că: „Legea atacată la Curtea Constituțională este un festival al sărăciei, al inechităților și al haosului legislativ: Se elimină facilitățile pentru familiile cu copii: sabotaj direct la adresa politicilor demografice și a viitorului țării.
Se îngheață salarii și se anulează compensațiile legale pentru concediile neefectuate.
Se eșalonează hotărârile judecătorești definitive: un atac fără precedent asupra justiției și separației puterilor în stat.
Se menține personalul militar la limita subzistenței: semnal clar că acest guvern nu respectă nici armata, nici demnitatea națională.
În paralel, cinci vicepremieri și sute de sinecuri bugetofage își mențin privilegiile intacte. Guvernul cere „austeritate” celor care abia supraviețuiesc, în timp ce sinecuriștii se plimbă în mașini de lux plătite din banii contribuabililor.
Această lege nu doar că este neconstituțională, este periculoasă. Deschide calea unei guvernări în care executivul face legi fără control parlamentar, ignoră Constituția, ignoră drepturile cetățenești și subminează autoritatea justiției. Este un model de guvernare autoritară, împachetată în discurs tehnocratic”. Mai multe aici. 

UPDATE, ORA 15.30:

MOTIVAREA

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul, în cauza de față, și-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii și din alte categorii de indemnizații, iar prevederile care stabilesc această contribuție sunt constituționale [art.1 alin.(3) și (5), art.47, art.48 alin.(1) și art.56 din Constituție].

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului, Curtea a constatat că:

angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine;

reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României;

urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecințelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat și a afectării sustenabilității finanțelor publice.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizații, sunt în conformitate cu Constituția. Regula este cea a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistența medicală în sistemul de sănătate, excepția fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât și retragerea facilităților la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate;
• plata contribuției de asigurări sociale de sănătate de către cetățenii români nu creează discriminare în raport cu cetățenii străini/ apatrizi care sunt scutiți de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetățenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecție temporară și provin din zona conflictului armat din Ucraina;
• stabilirea cuantumului indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferențiate în funcție de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituției, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum și competența exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii;
• neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situația încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituției, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfășurării raportului său de muncă. O asemenea soluție legislativă încurajează salariații să își efectueze concediul;
• limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum și plafonarea indemnizațiilor și compensațiilor lunare pentru chirie în privința personalului militar, polițiștilor și polițiștilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituției, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale și nu au aceeași protecție constituțională ca dreptul la salariu. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect;
• condiționarea transferului, la cerere, a funcționarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituției, întrucât previne deplasarea în masă a funcționarilor publici de la o instituție la alta și protejează capacitatea administrativă a instituțiilor publice din care se solicită transferul;
• eșalonarea pe cinci ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituției, Curtea având o jurisprudență constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani;
• majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu conduce la o creștere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână).

VĂ RECOMANDĂM ȘI: