Lucrările la Hanul Gabroveni vor fi finalizate în luna decembrie. Cum va arăta în final o costrucție-emblemă a Bucureștilor – GALERIE FOTO

Publicat: 06 04. 2013, 17:00
Actualizat: 02 02. 2019, 15:45

Peste 40 la sută din lucrările de conservarea, consolidare și restaurare a Hanului Gabroveni sunt realizate, iar în decembrie proiectul va fi finalizat, a declarat, sâmbătă, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, precizând că acesta va fi un centru cultural-artistic de nivel european.

Primarul Sorin Oprescu a spus că este mulțumit de modul de lucru și de graficul lucrărilor la Hanul Gabroveni, după ce a vizitat corpul vechi și anexa nou ridicată.

Foto: Catalin Abagiu//Mediafax Foto

„Este absolut în regulă. Este a doua oară când venim pe șantier și evoluția este vizibilă. Cu multă grijă, cu mult respect față de ce a fost aici și cu dorința de a păstra tot ce poate fi păstrat, pentru a vedea și celelalte generații cum arătau când au fost refăcute, și iată cum putem să le folosim pentru interesul tuturor, mă refer la partea culturală a lucrurilor”, a declarat Oprescu.

Edilul Capitalei a adăugat că lucrările la Hanul Gabroveni, care au început în februarie 2012, au ajuns „la jumătatea drumului”.

„Peste 40 la sută dintre aceste lucrări sunt deja realizate, iar la sfârșitul anului proiectul va fi finalizat”, a spus Sorin Oprescu.

Primarul general a precizat că valoarea totală a lucrărilor este de 21 milioane de lei, dintre care aproximativ 14 milioane de lei de la Primăria Capitalei și restul din fonduri europene, prin Ministerul Culturii.

Foto: Catalin Abagiu//Mediafax Foto

„Vorbim despre o restaurare și o reconstituire cât mai fidelă a originalului. Aici va fi un centru cultural-artistic de nivel european”, a adăugat Oprescu.

Reabilitarea Hanului Gabroveni, monument istoric din clasa A, a început în februarie 2012, lucrările urmând să fie finalizate, conform contractului, la 31 decembrie 2013.

Lucrările cuprind conservarea, consolidare și restaurarea Hanului Gabroveni și a pasajului său comercial, punerea în valoare a monumentului istoric, precum și extinderea clădirii existente cu un corp nou.

Cele doua construcții monumentul istoric – Hanul Gabroveni și Pasajul Comercial – și extinderea sa vor fi supuse unei remodelări funcționale pentru a putea deveni Centru Cultural European și a permite integrarea monumentului istoric în circuitul socio-cultural-turistic al Capitalei. Soluția propusă, care reprezintă o îmbinare între vechi și nou, pune în valoare spațiile interioare și dă un sens activ curții interioare-pasaj, urmărind restaurarea cât mai fidelă a originalului, potrivit reprezentanților municipalității.

Foto: Catalin Abagiu//Mediafax Foto

În restaurare sunt folosite tehnici tradiționale de construcție, îmbinate cu modalități de consolidare ultramoderne. Finisajele și materialele folosite sunt alese astfel încât să se înscrie în stilul epocii, cu tencuieli mortar var-nisip colorate în masă, cu cărămidă aparentă, cu învelitori de titan-zinc, tâmplării de lemn, socluri de piatră naturala și pavaje din piatră cubică.

Lucrările de restaurare, extindere și remodelare funcțională a Hanului Gabroveni au fost atribuite societății Aedificia Carpați SA, în baza procedurii de cerere de ofertă derulată prin asocierea ArCuB cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, în calitate de autorități contractante.

Valoarea contractului se ridică la 17 milioane de lei, la care se adaugă TVA de 4.080.000 de lei. Din această sumă, 6.956.400 de lei, inclusiv TVA, sunt plătiți din fonduri ale Mecanismului Financiar Spațiul Economic European, prin Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, prin Unitatea de Management a Proiectelor SEE (UMP), aceste plăți fiind efectuate. De asemenea, 14.123.600 de lei, inclusiv TVA, vor fi plătiți de ArCuB – Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Capitalei, din bugetul aprobat pentru lucrările de extindere a Hanului Gabroveni, au precizat reprezentanții municipalității.

Foto: Catalin Abagiu//Mediafax Foto

Ansamblul va gazdui un centru cultural-artistic de nivel european și va cuprinde săli de spectacol și repetiții, de expoziție, seminar și săli educative (școala de balet). Centrul cultural multifuncțional va dezvolta activități legate de arta reprezentării scenice, arte plastice, formare profesionala continuă, organizare și stocare de informație, administrație, informare culturală și turistică.

Prin restaurarea Hanului Gabroveni va fi introdusă în circuitul cultural al Capitalei o nouă sală de spectacole cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri. Ultima sală de spectacole la nivelul Bucureștiului este cea a Teatrului Excelsior, care a fost inaugurată în anul 2011.

Data exactă a construirii Hanului Gabroveni nu este cunoscută, istoricii putând certifica doar faptul că acesta nu a fost ridicat anterior anului 1847, pentru că, în acel an, la 23 martie, aproape un sfert din suprafața Bucureștiului – cuprinzând și zona delimitată de Lipscani, la nord, și actuala stradă Franceza, la sud – a fost devastată de un incendiu puternic.

Potrivit unor documente din vara anului 1847, Hagi Tudorache și cei cu care se învecina la est, Hagi Kevork Nazaretoglu și Hagi Agop Nazaretoglu, cereau autorizații pentru „construirea din nou” a bolților lor din Zarafi, distruse de foc. Schițele făcute pe cererile acestora și planul Borroczyn din 1852 ajutau la identificarea parcelelor pe care erau construite „bolțile”, parcele care coincid cu cele ale imobilelor 84-86, 88 (actualul Han Gabroveni), fiind posibil ca aceste documente să fie, de fapt, actele de construcție ale viitorului Pasaj Comercial.

Foto: Catalin Abagiu//Mediafax Foto

Tudor Hagi Tudorache, cel care este posibil să fie comanditarul și primul proprietar al imobilului din strada Lipscani 84-88, a fost unul dintre cei mai renumiți negustori din prima parte a secolului al XIX-lea. El deținea un număr destul de mare de spații comerciale în hanul Sfântul Gheorghe Nou și un „grup de prăvălii” numite Hanișorul, care se găseau pe Lipscani. În 1848, cu puțin timp înaintea morții sale, Tudor Hagi Tudorache se retrage din afaceri, lăsându-l în loc pe unul dintre fiii săi, Constantin Hagi Tudorache.

Din toate indiciile existente, Hagi Kevork și Hagi Agop, vecinii lui Hagi Tudorache, erau proprietarii imobilului identificat astăzi cu adresa poștală Lipscani nr. 88. Această familie de negustori intrase în posesia imobilului respectiv la 1825, în urma unui îndelungat șir de tranzacții consemnate în documentele vremii.

Construcția Hanului Gabroveni a avut atât destinație comercială, cât și de găzduire a călătorilor și în special a negustorilor veniți din zona balcanică. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, hanul a fost „modernizat” după cerințele vremii, fiind transformat în hotel. Hotelul Gabroveni-Universal, care mai există și astăzi pe strada Gabroveni 12, conține în structura sa fragmente ale fostului han. Nu există însă date care să susțină identificarea Hanului Gabroveni cu Pasajul Comercial.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Hanul Gabroveni este menționat într-o serie de lucrări dedicate istoriei Bucureștilor sau negoțului bucureștean. În lucrarea sa apărută în 1899, în capitolul referitor la hanuri, Ionnescu Gion arată că Hanului Gabroveni, care conform actelor deținute de Russe și Ion Russescu, proprietari ai hotelului Gabroveni Universal, se mai numea și Bezesten, era locul unde poposeau negustorii bulgari veniți de la Gabrovo, din Bulgaria. Edificiul era situat „la spatele Curții Domnești, în mijlocul numeroaselor și strâmtelor ulicioare neguțătorești din Târgul Dinăuntru”.

Foto: Catalin Abagiu//Mediafax Foto

Imobilul din strada Lipscani 84-86, care se numără printre imobilele vechi din București, înglobează fragmente ale unor clădiri anterioare, ceea ce sporește valoarea istorică a unora dintre componente.

Sondajele arheologice efectuate de-a lungul timpului în perimetrul fostei Curți Domnesti au relevat faptul că această zona a orașului era ocupată încă din secolul al XV-lea. În urma cercetărilor desfășurate între 1967 și 1974, în incinta imobilului au fost descoperite urme ale unor clădiri din zidărie de cărămida, probabil locuințe, ridicate pe acest loc la începutul secolului al XVIII-lea. Parți ale acestor construcții au fost integrate în cladirile ulterioare și sunt vizibile în anumite zone ale subsolului. Aceste fragmente de zidărie datate la începutul secolului al XVIII-lea au valoare istorică predominantă atât în raport cu restul imobilului, cât și în relație cu centrul istoric al orașului, numărându-se printre puținele elemente de arhitectură civilă păstrate din acea epocă.

ROMÂNII AU TALENT, SEZONUL 3. PRIMA SEMIFINALĂ – Cine merge mai departe