Materiale și soft de 50 milioane de euro pentru producerea cardurilor de sănătate, nefolosite de un an

Materiale și soft de 50 milioane de euro pentru producerea cardurilor naționale de sănătate stau nefolosite de un an în imprimerie, întrucât Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a făcut comanda pentru acestea, motivând că Ministerul Sănătății „nu are filă de buget” în acest scop.

„Soft-ul și toate materialele pentru producerea cardului național de sănătate stau nefolosite de un an în imprimerie. Proiectul viza ca la 1 iulie 2012 să înceapă producția, respectiv câte un milion de carduri naționale de sănătate pe lună. Suntem în 2013 și Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu face comanda acestor produse foarte necesare în sistem pentru reducerea fraudei, dar și pentru ca să ne putăm alinia cerințelor europene, odată cu implementarea directivei privind medicina transfrontalieră și cu atât mai mult cu cât țări vecine, precum Bulgaria și Ungaria, au acest sistem”, a explicat, marți, pentru Mediafax, fostul președinte al CNAS, Lucian Duță.

Potrivit acestuia, cardul național de sănătate – prevăzut în Legea 95/2006, din primul madat al actualului ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu – trebuia implementat, potrivit actului normativ, din 2007.

„Au trecut șase ani, dar card nu avem. Eu am pornit SIUI (Sistem Informatic Unic Integrat – n.r.), iar medicul șef al CNAS a reușit să pornescă rețeta electronică. În schimb, cardul național așteaptă să fie comandat, toate materialele stând depozitate la Imprimeria Națională. Odată cu SIUI, s-au creat platforme necesare introduceriicardului electronic de sănătate, a prescripției electronice și a dosarului de sănătate, respectiv platforma informatică”, a mai spus fostul președinte al CNAS.

În opinia lui Duță, există două probleme spinoase în privința introducerea cardului național de sănătate, respectiv cititoarele de card și distibuția lor prin intermediul medicilor de familie.

„Este ilegal ca statul să cumpere cititoare de card. Când statul anunță că toți privații sunt obligați să aibă case de marcat, niciun comerciant nu cere bani statului. Merge, cumpără și asta este. Nu statul trebuie să cumpere cititoarele de card de sănătate. Apoi, distribuția cardurilor. Cea mai bună soluție ar fi să fie făcută prin intermediul medicilor de familie. Aceștia se opun. Din aceste două motive, materiele și soft de 50 de milioane de euro stau nefolosite în Imprimeria Națională. Trebuie să spunem deschis: odată cu introducerea cardului național de sănătate, România va avea, pentru prima dată, o situație foarte clară a modului în care este cheltuit banul public, modul în care sunt decontate serviciile. Acum nu știu dacă decontările sunt reale sau nu. La sfârșitul fiecărui an, vom putea spune de ce servicii au beneficiat pacienții”, a adăugat Duță.

Lucian Duță a mai precizat că un cititor de card ar costa aproximativ 100 de euro.

Reprezentanții CNAS spun că știu despre materialele și softul care stau nefolosite la Imprimerie, dar precizează că nu au putut face comanda pentru acestea deoarece Ministerul Sănătății nu le-a cerut să le cumpere, pe motiv că nu ar avea „filă de buget”.

Producția pentru toate cardurile de sănătate ar putea dura 18 luni, Ministerul Sănătății angajându-se să cumpere 20 de milioane de astfel de carduri.

Valoarea unui card va fi de 2,2 euro, bani pe care îi va achita ministerul.

CNAS a lansat, în 19 decembrie 2012, primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi arădeni aleși aleator, care nu le vor putea utiliza însă decât după ce toți furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor, cel mai probabil din 2014.