Milioane de români, afectați de sărăcie: printre ei,1,4 milioane de copii

„Într-o țară în care 4,8 milioane de cetățeni sunt afectați de sărăcie, din care 1,4 milioane de copii, și unde peste 687.000 de persoane cu dizabilități nu au acces la servicii de specialitate, a venit momentul să facem ceva concret”, a spus Doru Buzducea, președintele CNASR, miercuri, la dezbaterea publică „Asistența socială în România. Probleme și oportunități”, organizată de colegiu cu sprijinul Institutului pentru Politici Sociale și Administrative și în parteneriat cu Asociația Școlilor de Asistență Socială din România, la sediul Institutului Cultural Român.

Printre persoanele vulnerabile sunt 1,85 milioane de romi, 1,4 milioane de copii (cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani), peste 725.000 de persoane vârstnice (peste 80 de ani), 687.000 de copii și adulți cu dizabilități care trăiesc în gospodării și alți 16.800 care trăiesc în instituții, peste 62.000 de copii cuprinși în sistemul de protecție specială (fie în centre de plasament, fie în puncte de îngrijire familială) și aproximativ 1.500 de copii abandonați în unități medicale.

Potrivit un raportului CNASR, lansat miercuri, unul din doi copii din mediul rural, respectiv unul din trei copii la nivel național trăiește în sărăcie. De asemenea, unul din trei tineri cu vârsta între 18 și 24 de ani trăiește în sărăcie.

Sursa citată mai arată că 20 la sută dintre cei mai bogați români câștigă de 6,6 ori mai mult decât 20 la sută dintre cei mai săraci români, fiind cea mai mare rată de inegalitate dintre țările studiate (similară cu cea din Grecia și Bulgaria).

În plus, 33 la sută dintre copiii cu vârsta între 0 și 6 ani suferă de privare materială severă, adică de peste trei ori mai mulți decât media celorlalte 27 de state UE, privare materială însemnând că nu își permit nici măcar șase din următoarele nouă lucruri: chiria, căldura în casă, ipoteca, să mânânce carne în mod regulat, să meargă în vacanță, să aibă televizor, mașină de spălat, telefon, să facă față unor cheltuieli neașteptate, iar privare materială severă, nici măcar patru din cele nouă lucruri.

Încă mai există în România copii care nu au mers niciodată la școală, iar procentul tinerilor fără o educație adecvată este ridicat. Multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu șanse mici de a căpăta acces corespunzător la piața muncii. Totodată, există inegalități în ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale de bază. În multe comunități dezavantajate, aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii.

Romii sunt expuși unui risc de sărăcie de 10 ori mai mare decât celelalte etnii: 33 la sută dintre ei și respectiv 37,7 la sută dintre copiii romi trăiesc în sărăcie absolută.