Ministerul Justiției are propriul RA-APPS, însă ține la secret lista chiriașilor. Chiriile sunt ridicol de mici

Ministerul Justiției are în administrare un mic RA-APPS compus din 89 de locuințe. În apartamentele ministerului sunt cazați pentru chirii modice judecătorii și procurorii din București care nu dețin locuințe proprietate personală. Ministerul a secretizat lista chiriașilor pe motiv că aceste detalii ar „ține de viața personală”. Victor Ponta a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care aceste locuințe sunt reparate din chiriile încasate.

Ministerul Justiției are în proprietate sau în administrare 89 de locuințe de serviciu. Potrivit unei informări transmise gândul,  MJ are la dispoziție 25 de apartamente cu o cameră, 25 cu două camere și 45 de locuințe cu 4 de camere. Toate aceste apartamente se află în București.

Rostul acestor locuințe este ca ele să fie ocupate de magistrați sau de funcționari cu statut special din cadrul Ministerului Justiției. În 2006, fostul ministru al Justiției, Monica Macovei a emis și un regulament pentru atribuirea acestor locuințe.

Potrivit acestui regulament, de locuințele de la RA-APPS-ul ministerului pot beneficia judecătorii, procurorii și angajații ministerului din București care nu dețin o locuință proprietate personală. Cei care doresc depun o cerere la minister care este însoțită se o serie de acte care să dovedească nu au în proprietate o locuință. La minister există și o comisie special constituită care analizează cererile și împarte aceste locuințe.

Aceste apartamente de serviciu sunt potrivit regulamentului din 2006 închiriate de minister magistraților. De ce magistrații ar închiria o astfel de locuință? Răspunsul este destul de simplu, chiria este ridicol de mică. Astfel, potrivit unei hotărâri de guvern din 2005, chiria pentru astfel de locuințe este de 0,8 lei/metru pătrat. Astfel, că la o locuință de 100 metri pătrați chiria este de 80 de lei.

Ministerul a secretizat lista chiriașilor

Gândul a solicitat Ministerului Justiției să transmită lista cu persoanele care locuiesc în astfel de locuințe de serviciu. MJ a secretizat însă această listă cu precizarea că publicarea numelor magistraților care ocupă locuințele sunt date personale care afectează viața privată. „Datele personale referitoare la anumite categorii de cetățeni pot prezenta interes public numai „în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice” (art. 14 alin. 1 din Legea 544/2001), însă informațiile solicitate nu afectează capacitatea de exercitare a vreunei funcții publice, intrând astfel în conținutul noțiunii de viață privată, aflată sub protecția dispozițiilor legale menționate mai sus, ceea ce prezintă un interes public fiind numai activitatea pe care anumite persoane o desfășoară în cadrul unei instituții publice”, se arată în răspunsul ministerului.

Răspunsul Ministerului Justiției nu se susține deoarece ignoră principiul intersului public consfințit chiar în actuala Constituție. Astfel, la articolul 31 din Constituția României se precizază următoarele: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal”.

Mai mult, în cazul demnitarilor care locuiesc în locuințe de serviciu, guvernul a prezentat lista cu numele acestora, suprafața locuinței pe care o ocupă și chiria pe care o plătesc, fără a preciza adresa, singura mențiune care ar fi putut aduce atingere vieții private a acestora.

Locuințele de serviciu reparate de minister

În aprilie, pe când era interimar la Justiție, Victor Ponta a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care din chiriile încasate pe locuințele de serviciu să se execute reparațiile acestor imobile. „Locatarii au semnalat existența a numeroase probleme vizând starea tehnică și funcțională a locuințelor de serviciu, cum sunt: funcționarea necorespunzătoare a instalațiilor electrice, sanitare și de încălzire; desprinderea unor porțiuni de tencuială/zidărie din fațada clădirilor; uzura elementelor de tâmplărie exterioară; degradarea învelitorii tip terasă și altele asemenea”, se arată în nota de fundamentare.