Președintele AFDPR Octav Bjoza este amenințat cu moartea de un „ofițer revoltat” de aproape un an. Ce soluție a dat Parchetul Judecătoriei Brașov după ce a depus plângere în urmă cu 6 luni

Publicat: 29 01. 2015, 22:23

Din 9 martie 2014, când a primit prima amenințare și până la ora actuală, Octav Bjoza – decorat recent atât de Regele Mihai I, cât și de președintele Klaus Iohannis pentru trecutul său de fost deținut politic și pentru activitatea la conducerea AFDPR – a „contabilizat” 55 de SMS-uri cu înjurături și amenințări cu moartea, de o vulgaritate și o violență extreme, la care se adaugă aproximativ 25 de apeluri telefonice cu același conținut. O vreme le-a ignorant. „Nu era pentru prima dată când primeam asemenea amenințări, o mai pățisem și prin 2006, când am demascat câteva zeci de falși revoluționari de-ai lui Dorin Lazăr Maior”. La începutul lui iulie 2014 s-a hotărât însă să depună plângere la IPJ Brașov și a pus la dispoziția anchetatorilor atât zecile de mesaje de amenințare, cât și numărul de telefon de la care îi fuseseră trimise.

„Lipsă de probe!”

O săptămână mai târziu, șeful IPJ-ului, chestorul Ioan Aron, îl înștiința că plângerea fusese trimisă la Poliția Orașului Ghimbav, localitatea în care șeful AFDPR își are domiciliul. „La Ghimbav pentru că, din discuția cu dumnealui, a rezultat că ar exista ceva indicii că mesajele ar putea fi de la cineva dintre vecinii săi”, s-a justificat șeful IPJ Brașov. „În urma cercetărilor prealabile efectuate, s-a dispus începerea urmăririi penale, relativ la săvârșirea infracțiunilor de amenințare și hărțuire (….) Totodată vă comunicăm că dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, unde a fost înregistrat cu numărul unic P/7132/08.07.2014, urmând ca cercetările să se desfășoare sub directa coordonare a procurorului.”, se mai spunea în misiva semnată de chestorul Aron.

După alte aproape trei luni de așteptare, văzând că telefoanele și mesajele cu înjurături și amenințări nu contenesc, Octav Bjoza a adresat o solicitare scrisă și Parchetului Judecătoriei Brașov alături de noi probe. „Am fost și personal la parchet, am vrut să discut cu procurorul-șef sau cu procurorul de caz, Izbășoiu Ștefan, dar jandarmul de la poartă mi-a spus, scurt, că nu se poate, cei doi sunt foarte ocupați și n-a timp să mă primească, să fac o cerere de audiență la procurorul de serviciu și o să fiu anunțat când mă va putea primi!”, își amintește, revoltat, șeful AFDPR.

După încă patru luni în care amenințările au continuat, pe 28 ianuarie anul acesta, a depus la Parchetul Judecătoriei Brașov o nouă solicitare de identificare și pedepsire a autorului. Niciun răspuns.

Contactați de gândul, chestorul Ioan Aron și prim-adjunctul său comisarul șef Valentin Flucuș au explicat de ce Octav Bjoza încerca zadarnic să afle cum soluționase procurorul Izbășoiu plângerea sa: dosarul fusese clasat pe motiv de „lipsă de probe” încă de la finele lui noiembrie 2014.

„Am vorbit acum câteva minute cu agentul Țuțuianu, care s-a ocupat de dosar la Poliția Ghimbav, și mi-a raportat că spre sfârșitul lui noiembrie anul trecut procurorul i-a cerut să facă un referat de clasare a dosarului, pentru că nu sunt probe!”, a precizat comisarul-șef Flucuș.

Dosarul ar putea fi preluat „nu se știe când” de Parchetul Tribunalului Brașov

Lui Octav Bjoza nu i s-a comunicat însă această decizie. Există totuși o posibilitate de redeschidere a dosarului și de reluare a anchetei, de data asta la Parchetul Tribunalului Brașov.

„Dacă nu a primit comunicarea, domnul Bjoza e în drept să solicite comunicarea deciziei de clasare și să o atace, în termen de 20 de zile, la prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Brașov, iar apoi, dacă nu e mulțumit de soluția acestuia, la instanța de judecată. Iar dacă se va dispune reluarea cercetărilor, există posibilitatea legală să preluăm noi dosarul, nu se știe când și să-l soluționăm”, a declarat Alina Popescu, șefa Parchetului Tribunalului Brașov, care este de părere că aceste informații nu ar trebui să apară în presă pentru moment: „Faceți cum credeți, dar dacă scrieți există riscul ca autorul amenințărilor să fie pus în gardă și să nu mai poată fi descoperit!”, a spus aceasta iritată că i s-a atras atenția că, într-o asemenea eventualitate, responsabilitatea nu va fi nicidecum a ziaristului care face public cazul, ci exclusiv a procurorului și polițistului care au considerat că zecile de mesaje de amenințare primite luni în șir de președintele AFDPR nu sunt decât „lipsă de probe”.