Primele imagini din buncărul secret al lui Ceaușescu din Palatul Primăverii
This browser does not support the video element.
Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a decis să deschidă, pentru prima dată, buncărul antiatomic, construit în secret în subsolul Palatului Primăverii din București, unde familia Ceaușescu s-ar fi refugiat în caz de bombardament sau atac chimic ori nuclear. Această încăpere se află la aproape 10 metri sub pământ, intrarea fiind mascată de o ușă capitonată. Pentru a pătrunde în subteran trebuie descuiată o ușă metalică masivă, închisă ermetic. Cele 17 trepte albe, de marmură, cordonul roșu care ține loc de balustradă și pereții bej, ornamentați, creează impresia coborârii spre o sală de ceremonii.
„Ne aflăm acum la al doilea nivel al subsolului al Palatului Primăverii. Se află undeva la aproximativ 10 metri sub nivelul pământului, într-o laterală a clădirii, din acest motiv încăperea are niște sisteme de ventilație speciale în partea de sus a pereților, foarte bine filtrată. Asta cumva se leagă de ideea de paranoia a lui Nicolae Ceaușescu, de otrăvirea prin sistemele de aerisire ale clădirilor pe care le folosea el în timpul regimului comunism. În primul rând ambele intrări spre această sală sunt închise de două uși metalice foarte groase, strict ca să păstreze integritatea structurii, iar deasupra tavanului se află o cantitate foarte mare de beton până aproape de nivelul solului. Din păcate, însă, nu se știe dacă are un centru de plumb, alt element special sau termen de izolare special”, explică Tudor Baican, unul dintre ghizii Palatului Primăverii.
În centrul buncărului se află o masă de lemn masiv, înconjurată de opt jilțuri sculptate, iar de jur-împrejurul camerei se află diverse cadouri primite de cuplul Ceaușescu, cum ar fi un strung de mare precizie construit în Bulgaria, un tablou realizat din coarne de cerb sau un corn de vânătoare. În partea opusă scării de intrare se află o canapea, o măsuță de lemn și încă două jilțuri, toate aflate lângă ușa care duce spre cea mai misterioasă parte a încăperii – coridorul secret de intrare în camera de refugiu.
„Nu există foarte multe informații oficiale sau informații publice cu privire la acest buncăr, iar de cele mai multe ori nu putem să luăm legătura cu persoane care să ne poată spune despre ce s-a întâmplat de fapt aici, fiindcă foarte multe s-au făcut în mare secret în momentul în care s-a construit acest palat”, spune Tudor Baican, care admite că nimeni nu știe exact ce se află în spatele acelor cărămizi puse în grabă și acoperite cu faianță, care au început să cadă în ultimii ani și să scoată la lumină conturul a ceea ce pare a fi un pasaj secret.
Conform poveștilor unora dintre angajații familiei Ceaușescu, acest culoar ducea spre un al doilea buncăr, o cameră de refugiu în care dictatorul s-ar fi putut ascunde o lungă perioadă de timp și care avea legătură, de asemenea, cu un alt tunel secret care avea ieșire spre zona lacului Floreasca. Aceștia mai spun că în momentul fugii lui Ceaușescu tunelul ar fi fost zidit în mare grabă pentru a-l împiedica pe dictator să se ascundă aici și a-l determina, astfel, să meargă spre o altă proprietate.
„Vizitarea acestui buncăr se face în cadrul unui tur privat, care va fi disponibil foarte curând în cadrul muzeului nostru, va include alte câteva camere pe lângă acesta și, de asemenea, va veni cu alte câteva privilegii pentru oaspeții care ne vizitează, în cadrul tururilor private. Costul unui tur va fi de 200 de lei, iar privilegiile înseamnă acordarea de multe informații și discuții mult mai amănunțite cu ghizii noștrii, care au reușit să acumuleze foarte multe informații despre cuplul Ceaușescu și pe care nu le prezintă întotdeauna în cadrul tururilor standard”, mai spune Baican.
Palatul, aflat pe bulevardul Primăverii din București, la numărul 50, are 80 de încăperi. Aproape fiecare cameră frapează prin lux, decorațiuni și obiecte de artă care mai de care mai sofisticate. La etajul unu al clădirii, candelabre uriașe, cu picături sculptate în sticlă de Murano, ne conduc spre apartamentul nupțial al soților Ceaușescu.
„Dormitorul comun al cuplului Ceaușescu, bineînțeles, cel mai așteptat de oaspeții noștrii, este și ultimul dintre cele cinci care se vizitează și, de departe, cel mai spectaculos, pentru că include două dintre pijamalele lor originale și un așternut de pat original. Având în vedere că Palatul Primăverii a fost reședința lor principală în toți cei 24 de ani ai regimului este dormitorul pe care cuplul Ceaușescu îl folosea în fiecare seară, cu excepția momentului în care erau plecați în vizită oficială în țară sau în străinătate. Exista un sistem de telefoane interioare, precum și niște sonerii pe care puteau să le folosească, și, în mod surprinzător, sistemul funcționează și astăzi”, povestește ghidul muzeului în momentul în care prezintă dormitorul soților Ceaușescu.
Camera a rămas neatinsă, exact ca în ziua în care dictatorul a fugit, iar pijamalele așezate acum pe pat ar fi urmat să fie îmbrăcate de Nicolae și Elena Ceaușescu în noaptea de 22 decembrie, spune unul dintre foștii angajați ai cuplului, care s-a ocupat după Revoluție de prezervarea Palatului Primăverii.
Impresionantă este și ,,baia de aur”, aflată lângă dormitorul matrimonial, care e mai mare decât un apartament cu trei camere.
„Este baia care a fost construită în procesul de extindere al Palatului, între 1970 – 1971 și este baia care a devenit faimoasă ca ,,baia de aur” a lui Nicolae Ceaușescu, este cea care a apărut în toate imaginile de presă din perioada Revoluției”, precizează ghidul muzeului.
În realitate, nici robinetele, nici chiuveta, nici țevile și nici mozaicul nu sunt de aur, ci doar poleite, astfel încât să aibă un aspect prețios.
Inspirat de casele lorzilor britanici, Nicolae Ceaușescu și-a dorit să aibă și o seră cu plante exotice, astfel încât arhitecții au amenajat, la etajul unu, în una dintre camere, o astfel de seră unde și astăzi cresc mandarini, palmieri sau ficuși.
„Este o seră inspirată din orangeriile Britanice din secolele XVIII-XIV, o sală în care se mai retrăgea Nicolae Ceaușescu, destul de rar, dar obișnuia să mai bea un ceai din când în când. Impresionant este că s-au păstrat majoritatea dintre plantele originale. Palatul pe care îl vizităm noi astăzi conține incredibil de multe elemente din cele care existau și la momentul 1989”, mai spune Tudor Baican.
Palatul Primăverii se poate vizita de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 17:00. Pentru un tur standard, care presupune vizitarea a 40 de încăperi însoțit de un ghid, prețul este de 30 de lei și durează aproximativ 40 de minute. Cei care vor să vizite, însă, buncărul din subteranul Palatului și colecția de portrete a cuplului Ceaușescu, alături de un ghid care să le povestească și istoria nescrisă a clădirii și a exponatelor muzeului, fără limită de timp, trebuie să se înscrie la un tur privat, care costă 200 de lei. Rezervări se pot face pe pagina de internet ,,www.palatulprimaverii.ro” sau la telefon 021.318.09.89.