Procesul privind colaborarea Episcopului Casian cu Securitatea, rejudecat
Â
Curtea de Apel București a decis rejudecarea procesului deschis de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în privința eventualei colaborări cu Securitatea a Episcopului Galațiului și Dunării de Jos, Casian Crăciun, decizia primei instanțe fiind de necolaboare.
Curtea de Apel București a decis rejudecarea procesului Episcopului Galațiului, admițând recursul CNSAS la decizia instanței inferioare. După schimbarea legislației, procesul va fi rejudecat de aceeași instanță, Curtea de Apel București.
În 27 octombrie anul trecut, Tribunalul București respinsese ca inadmisibilă, acțiunea CNSAS. Această instanță admisese o excepție invocată de avocatul Episcopului, care a susținut că CNSAS a schimbat verdictul fără a apărea elemente noi în acest caz.
În 2007, CNSAS a decis, în temeiul vechii legi de funcționare, ca episcopul Casian nu a colaborat cu Securitatea. Decizia a fost contestată de unul dintre cei care au cerut verificarea lui Casian de către CNSAS, însă, înainte de judecarea contestației, vechea lege după care instituția funcționa a fost declarată neconstituțională. CNSAS a decis între timp că prelatul a făcut poliție politică.
După modificarea legii, CNSAS a trimis instanței documentele, lăsând la aprecierea justiției.
Potrivit documentelor depuse la Tribunalul București, Casian Crăciun apărea în arhivele fostei Securități cu trei nume de cod: "Crin", "Casius" și "Casio" și că, în tinerețe, în colaborare cu DIE (Direcția de Informații Externe), ierarhul ar fi participat la misiuni în străinătate.
Colegiul CNSAS a conchis că PS Casian a colaborat cu Securitatea între anii 1981-1991, fiind recompensat prin sume de bani.
În replică, PS Casian, episcopul Dunării de Jos, declara, în septembrie anul trecut, că nu are cunoștință de existența unui dosar de colaborator al Securității pe numele său, precizând că un astfel document aflat la CNSAS ar conține "documente fabricate de regimul comunist".
PS Casian arăta că înainte de 1989 a beneficiat de burse în alte state și a participat la conferințe și manifestări religioase în mai multe țări occidentale, astfel că nu exclude ca reprezentanții dictaturii din acea vreme să fi întocmit "documente de urmărire și coerciție", negând însă existența vreunui fel de colaborare cu Securitatea.