Protocolul încheiat între SRI și CSM în urmă cu trei ani. Detaliile au ieșit la iveală acum: „Este oportun”

„Potrivit documentelor publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii www.csm1909.ro, în anul 2014, la nivelul acestei instituții, s-au desfășurat activități în vederea implementării unor măsuri de protecție crescută împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic asupra sistemelor sale informatice și de comunicații, în scopul prevenirii, stopării sau limitării consecințelor unor agresiuni asupra acestora. (…) În ședința din data de 11.12.2014, Plenul Consiliului a hotărât că este oportună încheierea unui protocol cu Centrul Național Cyberint, în forma însușită în cadrul Comisiei nr. 1 din data de 08.12.2014”, se arată în răspunsul transmits de CSM la solicitarea MEDIAFAX.

Anterior deciziei de încheiere a protocolului, au existat discuții între reprezentanții CSM și SRI, în care”au fost analizate și dezbătute aspecte privind încheierea unui acord de cooperare în domeniul securității cibernetice între Centrul Național Cyberint și Consiliul Superior al Magistraturii”.

La data semnării documentului, președinte al CSM era judecătorul Adrian Bordea.

„Protocolul menționat a fost încheiat în baza prevederilor Strategiei de securitate cibernetică a României și Planului de acțiune la nivel național pentru implementarea Sistemului național de securitate cibernetică, aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 271/15 mai 2013. Protocolul face referire la unele aspecte de ordin tehnic apreciate a fi confidențiale, sens în care documentul este de uz intern și nu are caracter public”, explică CSM.

Informațiile vin în contextul controverselor apărute în ultima perioadă referitoare la protocoalele serviciilor de informații cu diverite instituții, cel mai dezbătut fiind cel încheiat în 2009 de SRI cu Ministerul Public, adus în discuție de asociațiile de magistrați..

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților din România (AMR) au solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) desecretizarea documentului. UNJR spunea că relațiile dintre parchete și serviciile de informații s-au materializat în „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional”. Discuțiile pe marginea acestui protocol au ajuns și în CSM, existența protocolului fiind confirmată în ședința din 18 ianuarie și de procurorul general al României, Augustin Lazăr.

„A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public și serviciile de informații, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am înșusit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecați după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă”, a spus Augustin Lazăr în ședința CSM din 18 ianuarie.

Apoi a venit și explicația SRI, care anunța că ofițerii nu făceau muncă de cercetare penală și nu scriau probatorii.

„Jobul nostru era să informăm, este și astăzi, iar înainte de decizia CCR aveam și bligația să punem în executare mandatul de supraveghere tehnică. Acum, aceste protocoale nu mai sunt valabile”, a explicat SRI.

Președintele comisiei de control al SRI, Adrian Țuțuianu, declara pe 28 februarie că protocolul SRI – Ministerul Public a fost încheiat în februarie anul 2009, pe baza unor hotărâri ale CSAT din 2004 și 2007 „care prevedeau cooperarea dintre SRI și ministerul Public. Strategia de apărare pentru 2015-2019 prevede încheierea unor protocoale inter-instituționale între instituțiile care au rol în asigurarea securității naționale”.

Întrebat dacă între SRI și DNA a existat un protocol, Țuțuianu a răspuns: „Între PÎCCJ și SRI. DNA e structură a acestui Parchet”. Astfel, deși colaborarea dintre DNA și SRI nu era reglementată de existența unui protocol încheiat direct de cele două instituții, se realiza pe baza celui încheiat în 2009 cu Ministerul Public, când procuror general al României era actualul procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

O colaborare strânsă, neparafată direct, a existat între DNA și SRI, lucru care a reieșit de nenumărate ori din comunicatele DNA, în care erau menționați ofițerii SRI. Monitorizarea atentă a dosarelor de corupție a fost confirmată și de fostul șef al Direcției Juridice a SRI, Dumitru Dumbravă, care într-un interviu acordat Juridice.com pe 30 aprilie 2015, a declarant că instituția urmărește în instanță, până la soluționare, cauzele la care a contribuit.

„Dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenați alături de procurori, polițiști, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual și aspecte care țin de corupția sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar își dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii”, spunea Dumitru Dumbravă.

Cu toate acestea, în sistemul judiciar este cunoscută implicarea ofițerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, în anumite grupuri discutându-se colaborarea strânsă dintre parchete și SRI, în principal în privința cauzele de corupție. Mai exact, surse din sistemul judiciar au explicat pentru MEDIAFAX că prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte și realizarea interceptărilor/filajului, ofițerii își urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte. Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind ușurată de contribuția ofițerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obținerii de informații mai mult decât necesare în ceea ce privește desfășurarea cercetărilor într-un anumit dosar.

După decizia CCR, SRI și-a păstrat atribuția de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofițerilor, însă surse din sistem susțin că Serviciul și-a întrerupt colaborarea chiar și în acest sens cu DNA, de câteva luni nefiind trimisă nicio informare procurorilor.

Existența unui protocol direct și a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmată și de conducerea Direcției dar și de SRI.

„Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori și ofițerii de informații în case conspirative. Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penal și Legea 78/2000”, transmitea DNA printr-un comunicat de presă.

„SRI nu are niciun protocol cu DNA. Avem protocoale cu multe instituții ale statului, perfect legale, care nu fac altceva decât normează activitatea ofițerilor SRI în raport cu parchetele sau alte instituții pe atribuțiile date de lege. Astăzi, multe din aceste documente nu mai sunt actuale pentru că Noul Cod Penal și de Procedură Penală și decizia CCR din martie 2016 le-au anulat”, preciza SRI.

După discuțiile lansate în spațiul public și la nivelul unor instituții de control, în ciuda explicațiilor oficiale venite de la instituțiile în cauză, în dezbaterile publice au intervenit și ONG-uri care activează pe partea de justiție. Spre exemplu, Centrul de Resurse Juridice a cerut procurorului general al României declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public și SRI. Organizația susținea că „metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt procedee probatorii care duc la obținerea mijloacelor de probă, acestea neputând fi obținute decât de organele de urmărire penală, pe cale de consecință SRI a desfasurat activitati de urmarire penală”.

Ulterior, au apărut informații referitoare la alte protocoale încheiate de SRI cu diverse instituții. Directorul SRI Eduard Hellvig a decis denunțarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituții, inclusiv din domeniul justiției, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii, a precizat, pe 28 februariei, președintele Comisiei SRI, Adrian Țuțuianu.

„SRI a încheiat protocoale începând cu 1992 la inițiativa sa, a altor instituții, unele aprobate prin hotărâre a CSAT. Protocoalele sunt bilaterale sau multilaterale, marea majoritate au caracter secret de stat pentru că privesc obiective, resurse, și informații ale SRI. Au existat și există protocoale cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, ministerul Justiției, ministerul Transporturilor, ministerul Comerțului, ministerul Sănătății”, a spus Țuțuianu.