Este momentul adevărului pentru Ungaria, dar și pentru controversatul său premier. Ce se va întâmpla atunci când maghiarii vor vota pe 12 aprilie, pro sau contra Viktor Orbán? Ce va urma după aceste alegeri? Sunt două întrebări-cheie care își așteaptă răspunsurile, în timp ce maghiarii se pregătesc să voteze. Etichetată drept pro-rusă, Ungaria condusă de Viktor Orbán se află în fața unui pas decisiv.
Ungaria are, totuși, o istorie lungă și legendară de rezistență față de dominația Moscovei.
„În primăvara aceea, au început să «demonteze» Cortina de Fier. Au urmat alegeri libere, iar Armata Roșie a fost dată afară din țară”, continuă Julius Strauss.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2F8114136-mediafax_foto-dpa_hepta.jpg)
Etichetată drept pro-rusă, Ungaria condusă de Viktor Orbán se află în fața unui pas decisiv | Foto – Mediafax
Viktor Orbán, amintește Julius Strauss, era una dintre vedetele spectacolului antisovietic de atunci. Viitorul lider al Ungariei vedea populismul ca pe o strategie politică mai reușită decât liberalismul.
„Mulți maghiari deveniseră dezamăgiți de liderii lor neoliberali post-comuniști. În loc de creștere națională, își vedeau tinerii emigrând în Occident.
Bruxelles-ul, pe de altă parte, îi îndemna să primească mii de migranți non-albi în locul lor.
După o victorie zdrobitoare în 2010, Orbán a acționat pentru a-și consolida poziția definitiv”, explică Julius Strauss în analiza publicată de CEPA.
Orbán a preluat controlul asupra instanțelor, afacerilor de stat și televiziunii și a rescris constituția. Apoi a creat o nouă elită bogată care a deturnat fonduri de stat și a promis credință.
„Bine finanțat, aplaudat de o presă din ce în ce mai pro-guvernamentală, a câștigat alegeri după alegeri.
Liderul opoziției, Péter Magyar – de centru-dreapta, din partidul Tisza – care conduce în prezent cu o diferență de 10 până la 20 de puncte procentuale, ar deveni noul prim-ministru.
Orbán a cheltuit sume mari pe rețelele de socializare pentru a încerca să genereze un sentiment de amenințare iminentă la adresa Ungariei din partea Ucrainei. Și, bineînțeles, Orbán controlează toate pârghiile statului”, punctează Julius Strauss.
Deși este foarte puțin probabil ca Orbán să câștige din nou două treimi din locurile din parlament, este posibil să iasă învingător.
„Cel mai probabil, Tisza va ocupa majoritatea locurilor în noul parlament. Dar s-ar putea ca povestea să nu se încheie aici.
Orbán ar putea pur și simplu să-și instruiască oamenii plasați în posturi-cheie să blocheze încercările maghiare de reformă economică și politică.
Un al treilea scenariu este că, având în vedere că Orbán a devenit nepopular – unele sondaje îi acordă doar 6% sprijin în rândul tinerilor maghiari – partidul maghiar Tisza va fi cel care va câștiga o majoritate de două treimi.
Dacă Péter Magyar decide apoi să aplice legea cu fermitate, unele dintre figurile cheie ale Fidesz – în special din cercurile de afaceri – ar putea ajunge la închisoare.
Mulți maghiari își doresc acest ultim scenariu și șansa unui nou început. Nu și-ar dori nimic mai mult decât să vadă regimul lui Orbán înlăturat. Însă acest scenariu comportă riscuri”, avertizează Julius Strauss.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2F8093699-mediafax_foto-dpa_hepta-scaled.jpg)
Orbán a devenit nepopular – unele sondaje îi acordă doar 6% sprijin în rândul tinerilor maghiari | Foto – Mediafax
Dacă Orbán crede că va pierde totul, s-ar putea – poate cu sprijinul SUA și al Rusiei – să refuze pur și simplu să plece, anticipează Julius Strauss.
„Atunci ar depinde de poporul maghiar să încerce să-l înlăture pe Orbán. Dacă opoziția iese în stradă, ar putea încerca să folosească forța.
Singura unitate suficient antrenată și echipată pentru a-i zdrobi pe protestatari este forța antiteroristă a lui Orbán, cunoscută sub numele de TEK.
Dar sunt doar 2.500 de membri. Chiar și în rândurile lor se aud zvonuri de nemulțumire”, mai scrie Julius Strauss.
„L-am apărat mult timp pe Orbán împotriva celor din Europa care îl echivalează cu oameni precum Lukașenko din Belarus sau Erdogan din Turcia”, recunoaște Julius Strauss.
„La urma urmei, Ungaria nu are deținuți politici, iar maghiarii sunt liberi să se exprime cum doresc.
Această schimbare i-a îmbogățit pe câțiva, dar i-a lăsat pe majoritatea maghiarilor săraci și plini de amărăciune. De asemenea, a marcat o victorie semnificativă a politicii externe pentru Kremlin, în războiul său împotriva Occidentului.
Indiferent de rezultatul alegerilor, drumul va fi dificil pentru Ungaria.
Dar pe 15 martie, sute de mii de oameni au mărșăluit prin centrul Budapestei, semn clar că își doresc o schimbare. Ei cred măcar că pot contracara tendința globală, se pot inspira din trecutul lor revoluționar și, în sfârșit, se pot elibera de sub puterea lui Orbán”, încheie Julius Strauss, fost corespondent străin al Daily Telegraph, care scrie și despre Rusia, Ucraina, Afganistan și Balcani.
RECOMANDAREA AUTORULUI: