Raportul FMI: Riscuri politice în jurul alegerilor din 2014, care ar putea întârzia reformele și deraia ținte
Apariția unor noi tensiuni politice în perioada premergătoare alegerilor de anul viitor, în special cele prezidențiale, ar putea genera noi riscuri, precum întârzierea reformelor structurale convenite cu FMI, ratarea unor ținte din program sau deteriorarea încrederii investitorilor, potrivit FMI.
Alegerile pentru Parlamentul European sunt programate pentru vara anului viitor, iar cele prezidențiale vor avea loc la sfârșitul lui 2014.
„Peroada premergătoare alegerilor parlamentare și următoarelor alegeri prezidențiale oferă o fereastră pentru reforme. Cu toate acestea, se mențin riscuri politice. Mai exact, anumite interese ar putea conduce la tentative de întârziere a unor reforme structurale deja întârziate, în special cele legate de companiile de stat”, se arată în raportul experților FMI prezentat board-ului instituției, care vinerea trecută a aprobat un nou acord stand-by cu România.
Neimplementarea acestor reforme structurale ar putea accentua limitările existente și ar putea conduce la o traiectorie mai modestă de creștere economică.
Mai mult, apariția unor noi incertitudini politice în perioada premergătoare alegerilor din 2014, în special cele prezidențiale, ar putea afecta încederea investitorilor și a consumatorilor, avertizează Fondul Monetar Internațional.
„Susținerea politică pentru un acord cu FMI/CE (Comisia Europeană – n.r.) este largă, însă priorități divergente în interiorul coaliției vor pune probabil la încercare determinarea guvernului”, notează FMI.
Creditorul de la Washington remarcă însă apariția unor noi tensiuni politice între premier și președinte în jurul politicilor economice, după o perioadă „relativ calmă”.
Fondul amintește de problemele politice de anul trecut, care au condus la ratarea mai multor ținte din program și la întârzieri în ceea ce privește agenda de reforme structurale.
Programul preventiv derulat în perioada 2011-2013 s-a încheiat cu o întârziere de trei luni și cu derogări.
Astfel, „escaladarea” tensiunilor politice interne, în special având în vedere alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, ar putea conduce la inversarea unor politici economice, riscând astfel nerespectarea unor obiective din program.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internațional a avizat săptămâna trecută, la 27 septembrie, scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române și a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.
În scrisoarea de intenție transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiții prealabile și criterii de referință structurale.
Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârșitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI și UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritățile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înțelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 și încheiată în 2011.