Răspunsul pe care Finanțele nu l-au găsit în Codul Fiscal. „Să trimiți oamenii să declare la Fisc că n-au venituri mi se pare de noaptea minții”
După ce anul trecut aproape 8.000 de români au ajuns pe lista neagră a Fiscului, fiind declarați suspecți și încadrați în categoria persoanelor cu „risc fiscal ridicat”, de la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal și persoanele care nu au declarat venituri sunt obligate să notifice ANAF de acest lucru și să plătească asigurări de sănătate.
Mai exact, noul Cod fiscal prevede că persoanele fizice care nu realizează venituri datorează o contribuție lunară de 5,5% din salariul minim brut pe economie. Plata se efectuează trimestrial, până în data de 25 a fiecărei luni din trimestru, termenele fiind 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie. La valoarea actuală a salariului minim brut pe economie, de 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri sunt obligate deci să plătească 57,75 de lei pe lună, ceea ce înseamnă 173,25 de lei în fiecare trimestru, adică 693 de lei pe an.
Excepții de la această regulă fac cei care primesc pensii, indemnizații de șomaj, venituri din activități independente, venituri din chirii, din activități agricole sau piscicultură, care primesc de la stat indemnizații de creștere a copilului, bani din concedii medicale sau ajutoare de șomaj. De asemenea, mai sunt scutiți soțul, soția, părinții aflați în întreținere, studenții, elevii, femeile însărcinate și lăuze sau persoanele cu handicap.
La Finanțe, se fac deja socotelile. Aproape trei milioane de români ar urma să fie fiscalizați în urma acestei măsuri. „fantome” din punct de vedere fiscal, cum i-a numit secretarul de stat Gabriel Biriș, într-un interviu. Cum s-a ajuns la acest număr?
„Să vă spun un calcul simplu. Luați numărul de cetățeni români cu drept de vot, 18 milioane și ceva de oameni. Din asta scădeți numărul total de angajați, vorbim de cetățenii majori, scădeți numărul de pensionari, scădeți românii plecați în străinătate, scădeți șomerii, scădeți persoanele asistate social, și lipsesc trei milioane de oameni. Sunt date publice, nu m-am apucat să fac un studiu, dar cred că este confirmat și de prognoză. C-or fi 2,5, c-or fi 3 milioane, pe-acolo suntem”, a explicat Biriș, pentru gândul.
Secretarul de stat a ținut să precizeze că el însuși s-a declarat în trecut împotriva unor astfel de măsuri și că niciunul dintre oamenii responsabili în prezent de fiscalitatea românească – de la el până la ministrul Finanțelor, Anca Dragu, și premierul Dacian Cioloș – nu au nicio legătură. „În primul rând, să clarificăm o chestie. Eu am criticat în trecut aplicarea contribuției la un venit minim, la salariul minim. Asta este o prevedere care a trecut în Cod, cu care noi, personal, nici unul dintre noi, nici eu, nici Anca Dragu, nici domnul Cioloș, nu am avut nimic de a face la vremea respectivă, când a fost introdusă”, a spus el.
Totuși, a precizat Biriș, „trebuie să fim onești. Mult prea mulți oameni din România trăiesc bine fără să plătească niciun impozit, fără să declare niciun venit. Și îmi pun întrebarea: dacă cineva nu a înregistrat șase luni de zile niciun venit, din ce trăiește?!”
Întrebat cum vor fi „depistați” oamenii care nu realizează venituri și ce se va întâmpla dacă ei nu depun acest tip de declarație, secretarul de stat recunoaște că gradul de conformare voluntară nu va fi cel așteptat. Mai mult, spune că prevederea ca o persoană care nu are venituri să meargă singură la Fisc ca să se înregistreze pentru a plăti taxe de sănătate este „de noaptea minții”. Însă se gândește la o soluție, care ar urma să fie aplicată prin norme.
„Întrebați și pe ăia dinainte, că nu am putut să găsim un răspuns în lege. Iar normele de aplicare să le facem în așa fel încât să-i trimitem pe oamenii ăștia pe drumuri, mi se pare ceva de noaptea minții. Trebuie găsită o soluție care să fie mult mai simplă decât să-i pui pe oameni să declare. Prin primării, ceva centralizat, nu știu, trebuie găsită o soluție și o s-o găsim”, a spus Biriș.
Secretarul de stat susține însă că rațiunea introducerii prevederii privind plata CASS are în vedere faptul că „sănătatea costă”. „Nu putem vorbi de servicii de sănătate decente fără medicamente, fără spitale și, mai nou, și fără medici și asistente, că ne pleacă cu miile din țară în fiecare an (știu, este și foarte multă risipă și hoție, dar de această problemă se ocupă acum alții). Cine platește? Dacă nu noi, atunci cine? Copiii nostri, pentru datoriile facute de noi azi? Cred ca este de datoria noastră să vorbim deschis despre problemele pe care le avem, despre cauzele lor și despre cum eliminăm cauzele care genereaza problemele și nu doar despre redus efectele. În plus, cred că trebuie cu toții să fim conștienți cât de grav ne afecteaza evaziunea pe fiecare dintre noi”, a precizat el într-o postare pe Facebook.