Schimbarea surpriză pe care PSD le-o pregătește șefilor de servicii secrete: Trebuie oprită „beția de putere”

Publicat: 14 04. 2018, 21:04
Actualizat: 28 03. 2019, 19:44

„Pleșoianu reprezintă, fie că realizează sau nu, interesele Rusiei la București. Acționează ca un agent de influență, al cărui scop este subminarea instituțiilor din zona de securitate. Cred că în sensul acesta trebuie văzute aceste modificări. Pe mine mă îngrijorează atacurile unor lideri PSD, printre care se numără și Pleșoianu, la adresa partenerilor noștri euro-atlantici, în special la adresa SUA. Modificările în aceste zone legislative trebuie să urmeze valorile euro-atlantice. Modificările trebuie făcute cu scopul de a eficientiza munca lor si de a întări controlul civil. Din păcate, vedem că acești oameni urmăresc întărirea controlului politic. Pentru noi modelul este Washington. Pentru PSD modelul este Rusia lui Putin”, a declarat, pentru MEDIAFAX, deputatul USR, Lucian Stanciu Viziteu, membru în Comisia parlamentară de control al SRI.

Întrebat de MEDIAFAX cum vede inițiativele lui Liviu Pleșoianu, Ioan Chirteș, membru în Comisia SRI, a răspuns: „În primul rând este opinia personală a domnului Pleșoianu. Nu cred că trebuie ca mandatele să fie imperative și nu văd până la urmă argumentul pentru a fi statuat doar un mandat. Desigur o dezbatere va fi la nivelul Parlamentului și va trebui acolo ca domnul deputat Pleșoianu să aducă argumente. De ce? În câte țări din UE sunt aceste mandate și, până la urmă, dacă vom gândi mai mulți parlamentari cu privire la aceste mandate va fi mai bine. Eu oricum nu văd niciun argument.”

Chestionat de MEDIAFAX dacă ceea ce susține în proiecte deputatul PSD, și anume că vrea să împiedice posibile abuzuri din partea serviciilor, cum a fost în perioada când SRI era condus de George Maior și Florian Coldea, senatorul PNL a replicat: „Nu asta e problema noastră ca să reglăm aceste lucruri. Acestea au fost scăpări ale legislației. Cred că va trebui să ne concentrăm pe legile de funcționare a serviciilor secrete, până la urmă pe legile siguranței naționale. Aici va trebui, într-adevăr, să întărim controlul parlamentar, controlul civil asupra acestor servicii și bineînțeles să urmăm și exemple de bună practică a unor servicii secrete mult mai puternice, din Franța, Anglia. Cred că dezbaterea trebuie să fie pe mai multe paliere, nu doar dintr-o simplă perspectivă a ceea ce a fost în trecut. Trebuie să ne gândim și la viitor.”

De cealaltă parte, deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, a precizat că proiectele lui Pleșoianu sunt oportune. În plus, și mandatele procurorilor ar trebui limitate, consideră Rădulescu.

„Sunt total de acord cu ele. Sunt de acord cu limitarea mandatelor în general pentru orice funcție. Pe vremuri, mă gândisem că era bine ca și mandatul de primar sau președinte de consiliu județean, deputat și senator să fie limitat la două mandate. Nu mai spun de procurori, cărora le-ar trebui limitat mandatul la unul singur. Toti șefii de servicii secrete trebuie să aibă un singur mandat de patru ani, la servicii e pentru că cine stă mult într-o funcție decide ce face cu lumea, oamenii și împarte decizii cum vrea”, a afirmat deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, pentru MEDIAFAX.

În schimb, vicepreședintele Comisiei de control al SRI, Marian Cucșa, a avut o opinie rezervată în legătură cu inițiativele lui Liviu Pleșoianu, precizând totuși că ele sunt „de luat în calcul”.

„Sunt niște proiecte de luat în calcul, de analizat foarte bine. E clar că are considerente solide la bază, uitându-ne la ceea ce au făcut domnul Maior și Coldea în perioada în care conduceau Serviciul. Practic s-au văzut stăpâni peste instituții, ceea ce nu este corect și nu este normal. Trebuie analizate în detaliu, dar poate fi o variantă”, a precizat deputatul ALDE, Marian Cucșa.

Deputatul PSD, Liviu Pleșoianu, a depus la Parlament, patru proiecte de lege care prevăd că directorii și adjuncții Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Pază și Protecție (SPP) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) nu pot ocupa funcția decât pentru un mandat de maximum patru ani. Inițiativele prevăd și ca eliberarea din funcție a directorului SRI să poată fi făcută la propunerea Președintelui României, dar și la propunerea unei treimi dintre parlamentari.

„Toate dezvăluirile din ultimii ani cu privire la implicarea abuzivă, ilegală și necunostituțională a unor membri ai serviciilor de informații în viața politică, economică și socială românească, precum și cu privire la grava afectare, de către aceștia, a bunului mers al Justiției, culminând cu desecretizarea protocolului SRI – Parchetul General, alcătuiesc un tablou general oribil, în care șefii serviciilor secrete ajung să conducă, din umbră, întreaga țară”, se arată în expunerea de motive.

„Deși, în state cu democrație consolidată, mandatele șefilor serviciilor secrete sunt scurte (în SUA, de pildă, media mandatelor directorilor CIA este de puțin peste trei ani), în România s-a ajuns la situația absolut aberantă în care unele persoane ocupă funcții de conducere în serviciile de informații mai mult chiar decât perioada maximă cât poate reprezenta România un Președinte ales. Avem cazuri de șefi de servicii care fie au ocupat, fie ocupă și în momentul de față funcții de directori sau prim-adjuncți ai serviciilor de informații de mai bine de zece ani!”, mai spune Liviu Pleșoianu.

Parlamentarul este de părere că „beția de putere” a serviciilor poate fi oprită prin limitarea mandatelor șefilor de servicii de informații.

„Este necesar ca directorii, prim-adjuncții și adjuncții să fie numiți pentru un singur mandat, de maximum patru ani. În timpul mandatului de cinci ani al Președintelui României, ar trebui să existe cel puțin o schimbare de șefi de servicii. De asemenea, mandatul șefilor din servicii nu ar trebui să depășească mandatul de patru ani al parlamentarilor, ca membri ai forului reprezentativ suprem al României. Concret, prezentul proiect de lege operează o singură modificare, astfel: directorul serviciului, prim-adjunctul și adjuncții acestuia vor fi numiți pentru un singur mandat, de maximum patru ani”, potrivit sursei citate.