SRI confirmă că are acoperiți în presă: Ne comportăm ca toate serviciile. Ce spune despre implicarea în justiție și politică
Dacă în privința justiției și politicii, SRI susține că „a respectat legea și nu a avut acoperiți în domeniile în care cadrul legal a instituit o asemenea interdicție”, în cazul presei admite că are „surse secrete uname, inclusiv acoperite”.
„Referitor la presă reprezentanții SRI au afirmat public în repetate rânduri că serviciul de informații se comportă după aceleași norme ale muncii de informații ca toate serviciile partenere, utilizând surse secrete umane, inclusiv acoperite, în toate domeniile de interes pentru siguranța națională, cu stricta respectare a legii”, se arată în comunicatul Serviciului.
Fostul angajat al Serviciului Român de Informații, Daniel Dragomir, cercetat în dosarul Black Cube, a declarat că SRI avea interese tot mai mari în media, trimițând acoperiților pe mail rechizitorii și documente nepublice, cu interesul de a face din anumite persoane cei mai mari infractori.
„Sunt trei zone ale căror abordare a condus la chestiunea abuzurilor. În primul rând acoperiții în media și interesele tot mai mari ale conducerii Serviciului pe zona de media. În zona acoperiților din media, orice serviciu are astfel de tehnici. Era interesant că un jurnalist mergea și îi lua un interviu lui Osama bin Laden și aducea o cunoaștere foarte mare despre o situație, însă în cazul nostru…un ofițer acoperit din media care desfășoară activitatea pe securitate națională, este cu totul diferit față de un ofițer acoperit din media care primește pe mailuri rechizitorii sau documente nepublice și are un singur ordin: să îl facă pe acel om ca pe cel mai mare infractor”, a declarat Daniel Dragomir, la postul Româna TV. Fostul colonel a declarat că pe unii dintre acoperiți i-a cunoscut în biroul lui Florian Coldea, fostul adjunct SRI.
Întrebat dacă unii jurnaliști au fost plătiți pentru serviciile lor, Dragomir a răspuns „Este posibil”.
Întrebat cu acea ocazie de senatorul USR Mihai Goțiu dacă ar fi normal sau de dorit o reglementare că ofiterii SRI sa nu activeze în presă, el a răspuns că, personal, consideră că „statele trebuie să identifice toate mijloacele adecvate de apărare în fața acestor riscuri”. la insistența lui Goțiu care i-a spus că înțelege că, dacă ar fi parlamentar, nu ar vota pentru interdicția ca ofiterii SRI să fie acoperiți în presă, Maior a spus: „nu am fost specific, eu a vorbit despre orice mijloc de apărare, dvs puteți face, evident, această deducție”.
În urmă cu doi ani, George Maior susținea într-un interviu la B1Tv, că, în privința acoperiților din presă, Serviciul stă „cum stau toate statele democratice din lume”. „Ofițerul acoperit este o latură specială, o armă specială al oricărui serviciu de informații, sarcina lui este ca folosind această calitate să aducă informații de securitate națională pentru stat”, spunea Maior. Întrebat dacă vom afla vreodată identitatea lor, fostul șef al SRI a fost tranșant: „Asta este ideea, că nu! De asta e vorba de ofițeri acoperiți și de informații de stat”.
SRI răspunde și acuzațiilor privind acoperiții din justiție și politică. Explicațiile vin după ce Daniel Dragomir, care a fost consilier al prim-adjunctului Florian Coldea, a declarat că erau „relații personale între judecători și ofițeri care erau implicați în câmpul tactic”. „Spre exemplu generalul Dumbravă sprijinea judecătorii să ajungă în poziții. Al doilea caz, pe bază de șantaj, cum ar fi fost arhiva SIPA și în al treilea rând al ofițerilor acoperiți în Justiție. Când vorbim de ofițeri acoperiți între procurori și judecători se încalcă grav Constituția”, a declarat Daniel Dragomir.
În privința magistraților, SRI susține însă că respectă „normele legale care stabilesc incompatibilitățile și interdicțiile funcției de magistrat cu alte funcții publice sau private, respectiv interdicția de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații”.
„Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justiției, realitatea declarațiilor magistraților completate anual. Precizăm foarte clar că nu există niciun caz de încălcare a legii de la instituirea interdicțiilor, ca atare orice altă speculație este falsă”, se arată în comunicatul SRI.
În privința posibilității ca oameni politici să se afle într-o relație operativă cu SRI, Serviciul susține că „nu întreprinde nicio acțiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepția acelor acțiuni ale acestora care contravin securității naționale”.
SRI răspunde și acuzațiilor potrivit cărora că oameni politici, afaceriști și jurnaliști au fost ascultați cu mandate de siguranță națională, după care Laura Codruța Kovesi, cea care a semnat mandatele, le-a cerut la DNA odată cu mutarea ei.
„În privința modului în care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire și combatere a terorismului precizăm ferm că nici o astfel de informație nu a fost valorificată de către DNAFondul informativ strict de securitate națională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT și a beneficiarilor legali abilitați să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România din categoria declarării ca persoane indezirabile, interzicerea intrării în țară, neacordarea vizei române, neacordarea/retragerea cetățeniei române, neacordarea unei forme de protecție în România”, se precizează în comunicatul Serviciului.
În ceea ce privește „Binomul” și „câmpul tactic”, SRI precizează că nu are atribuții pe linia monitorizării dosarelor penale, dar are însă obligația legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea unor infracțiuni. „Nu există cazuri în care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, la orice nivel”, se arată în comunicat.
De asemenea, SRI susține nu a determinat și nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal. „Nu există niciun rechizitoriu scris sau elaborat de către ofițeri ai Serviciului Român de Informații”, se arată în comunicat.