Studiu: Consumul alimentelor procesate crește riscul de a face Azlheimer. Ce spun cercetătorii
Alimentele procesate, cum ar fi pizza congelată sau produsele deja preparate, fac viețile pline de stres mult mai ușoare, pe lângă faptul că au un gust bun. Totuși, dacă peste 20% din consumul zilnic de calorii este reprezentat de alimentele ultraprocesate, riscul apariției declinului cognitiv crește, potrivit unui nou studiu citat de CNN.
Cine poate rezista mâncărurilor care se prepară repede și sunt și delicioase?
Cârnați, burgeri, cartofi prăjiți, sucuri, biscuiți sau gogoși, toate sună bine dar dacă peste 20% din consumul zilnic de calorii este reprezentat de alimentele ultraprocesate, riscul apariției declinului cognitiv crește, suțin cercetătorii.
Procentul de 20% este egal cu aproximativ 400 de calorii pe zi dintr-o dietă de 2.000 de calorii pe zi.
În comparație, o porție mică de cartofi prăjiți și un cheeseburger de la McDonald’s conțin în total 530 de calorii.
Partea din creierul nostru care se ocupă de funcția executivă, adică abilitatea de a procesa informații și de a lua decizii, iar ea este cea mai afectată, potrivit studiului publicat luni în publicația medicală JAMA Neurology.
Bărbații și femeile care mănâncă cea mai mare cantitate zilnică de alimente ultraprocesate au o rată de declin cognitiv global cu 28% mai rapidă și o rată de declin a funcției executive a creierului cu 25% mai mare în comparație cu oamenii care consumă cele mai puține astfel de alimente pe zi.
Cu toate că studiul nu „este menit să demonstreze cauza și efectul, ar trebui să tragem concluzia că alimentele ultraprocesate sunt cel mai probabil rele pentru creierele noastre”, a spus doctorul David Katz, specialist în medicina și nutriția preventivă.
O dietă echilibrată poate combate efectul consumului de alimente ultraprocesate Există, însă, și o surpriză: cât de mult contează calitatea generală a dietei zilnice, potrivit CNN.
„Nu mai cumpărați lucruri care sunt superprocesate”
Asocierea alimentelor ultraprocesate cu declinul cognitiv dispare atunci când persoana în cauză mănâncă și multe alimente neprocesate, fructe și legume, cereale integrale și surse sănătoase de proteine, potrivit lui Katz.
„Alimentele ultraprocesate trag calitatea dietei în jos și, astfel, concentrația lor în dietă este un idicator al calității slabe a dietei zilnice, în cele mai multe cazuri. Dar atunci când calitatea dietei a fost una ridicată, asocierea observată dintre alimentele ultraprocesate și funcția creierului se reduce”, a spus Katz.
Potrivit doctorului Claudia Suemoto, coautor al studiului și profesor asistent al departamentului de geriatrică de la Universitatea Școlii Medicale din Sao Paulo, „58% dintre caloriile consumate de cetățenii din SUA, 56,8% din caloriile consumate de cetățenii britanici și 48% din caloriile consumate de canadieni provin din alimentele ultraprocesate.”
Alimentele ultraprocesate sunt descrise ca „formule industriale de substanțe alimentare (uleiuri, grăsimi, zaharuri, amidon și izolate proteice) care conțin puține sau nu conțin deloc alimente integrale și includ de obicei arome, coloranți, emulgatori și alți aditivi cosmetici”, potrivit studiului.
„Alimentele ultraprocesate sunt rele, în general, pentru toate părțile corpului nostru”, a spus Katz.
Din cauză că pot fi consumate foarte repede și nu necesită pregătire, ele iau locul alimentelor bogate în fibre care sunt importante pentru susținerea trilioanelor de bacterii ce fac parte din microbiomul intestinal.
Dacă nu putem renunța complet la alimentele ultraprocesate, doctorii recomandă să echilibrăm dieta zilnică consumând și alimente integrale de înaltă calitate: fructe, legume și cereale integrale.
„Oamenii ar fi bine să știe că trebuie să gătească mai des și să își pregătească mâncarea de la 0. Știu. Spunem că nu avem timp, dar de fapt nu durează chiar așa de mult.
Și merită pentru că îți protejezi inima și îți aperi creierul în fața demenței și bolii Alzheimer. Acesta este mesajul de reținut: Nu mai cumpărați lucruri care sunt superprocesate,” a mai spus doctorul.