SWISSLEAKS. Cumnatul lui Geoană, Ionuț Costea, pe lista românilor cu conturi secrete în Elveția

Publicat: 12 02. 2015, 17:43

Filiala elvețiană a băncii britanice HSBC a găzduit conturi secrete care depășesc 100 de miliarde de dolari, până în 2007, care aparțin unor vedete, persoane publice, diplomați și judecători, dar și unor traficanți de arme, intermediari ai dictatorilor din lumea a treia și ai altor infractori. Banca din Elveția îi încuraja pe aceștia să își ascundă banii de autoritățile din țările lor, pentru a scăpa de taxe sau de rigorile justiției. 219 persoane și firme din România sau cu legături cu țara noastră au depus peste 1,3 miliarde de dolari la banca elvețiană, începând cu 1974 până în 2007, printre aceștia numărându-se și foști sau actuali politicieni.

Cel mai mare cont românesc de la banca elvețiană conține peste 800 de milioane de dolari. Conform RISE Project, acesta aparține unui om de afaceri canadian, de origine română, care însă nu a derulat afaceri în România.

Pe lista românilor care au ascuns bani în conturile secrete de la HSBC se numără, conform RISE Project, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, dar și Daniela Florentina Ganea, soția fostului ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu, Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană și fost președinte al Eximbank, Sorin Crețeanu, beneficiarul afacerii penale „Poșta Română”, omul de afaceri Jean Valvis, fost acționar la Rapid cu afaceri în domeniul apelor minerale și vinului, omul de afaceri Vladimir Cohn și medicul Gabriel Hanganu, acuzat de dare de mită în dosarul omului de afaceri Dan Adamescu.

Daniela Florentina Ganea a avut un cont secret la HSBC între 1995 și 2004, sub numele de cod Sphynx. În această perioadă, conform RISE Project, Ganea era asociată cu firma Kato Aromatic, o compania egipteană prin care s-a recuperat o parte din datoria Egiptului față de România, care se ridica la 276 de milioane de euro. La vremea respectivă, Mihai Tănăsescu era șeful mai multor direcții din Ministerul Finanțelor. În actele bancare din Elveția figurează și Elena Angelescu, implicată într-o altă afacere din București a familiei Tănăsescu.

Ionuț Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, a deținut în Elveția contul cu numele de cod „Jeannot”, în perioada 1994 – 2000. Nu există date despre rulajul acestui cont. „Nu-mi îmi mai aduc aminte de acest cont”, a declarat Ionuț Costea pentru RISE Project.

RISE Project arată că Ionuț Costea a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor în trei Guverne CDR, între 1997 și 2000, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe piețele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ocupând această poziție până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale. Între 2009 și 2012, Ionuț Costea a fost numit de Guvernul PDL-PSD ca președinte al băncii de stat Eximbank. În acea perioadă, numele său a fost în centrul unui scandal public privind salariul pe care îl câștiga la banca de stat, peste 20 de mii euro pe lună. Fostul demnitar a mai fost implicat prin intermediul a trei firme cipriote în industria cuprului din România.

Sorin Crețeanu avea un cont la HSBC care în 2007 conținea un sold de 962.185 dolari. La cont avea acces și soția milionarului.

RISE Project arată că Sorin Crețeanu este beneficiarul afacerii care a dus la condamnarea penală a doi miniștri din guvernul Tăriceanu. E vorba despre Tudor Chiuariu (Justiție) și Zsolt Nagy (Comunicații), condamnați în dosarul „Poșta” pentru că ar fi favorizat o firmă controlată de Crețeanu care viza un teren subevaluat din patrimoniul companiei naționale Poșta Română. În acest dosar, cu excepția celor doi miniștri, DNA a formulat acuzații împotriva mai multor demnitari și a extins cercetările asupra lui Sorin Crețeanu, suspectat de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Firma Comnord, controlată de Crețeanu, construise anterior și sediul reprezenței Citroen din București, patronată de Călin Popescu Tăriceanu. Cei doi sunt asociați direct în Clubul Vinului. Crețeanu este partener de afaceri cu Puiu Popoviciu și Nicolae Badea, gineri ai demnitarului comunist Ion Dincă „Teleagă” și își petrecea vacanțele la Saint Tropez, Franța, cu fostul ministru Adriean Videanu. „N-am niciun cont, nu comentez nimic, la revedere”, a comentat Crețeanu pentru RISE Project.

Omul de afaceri Gabriel Hanganu avea în cont peste 630 de mii de dolari în anul 2006, la HSBC Elveția. Hanganu a fost învinut pentru dare de mită în dosarul penal în care mai sunt acuzați afaceriștii Dan Adamescu și Iosif Armaș. În primă instanță, Gabriel Hanganu a fost condamnat la trei ani cu executare.

RISE Project arată că Hanganu a profesat la spitalul Fundeni, însă, după 1989, și-a părăsit profesia și a activat în industria farmaceutică. El a fost și primul contact cu România al producătorul de medicamente Pfizer, care l-a numit apoi director regional. Concomitent, managerul și-a înființat propriile firme de distribuție de medicamente. Acum, omul de afaceri deține cel mai mare showroom de ambarcațiuni și yachturi din România, dar produce și case de lemn. Această ultimă afacere l-a și adus în atenția DNA. Hanganu ar fi dat mită unui judecător, acum trimis și el în judecată, ca să fie favorizat într-un proces de insolvență.

Contactat de RISE, Gabriel Hanganu a declarat: „Am fost acționar în perioada la care vă referiți la o societate comercială elvețiană, iar banca a fost aleasă de către reprezentanții acestei societăți, deschizând un cont din categoria „Private Banking”. Sumele virate în acest cont provin numai de la această societate și reprezintă dividende, ce au fost declarate și impozitate conform legislației în vigoare”.

Jean Valvis avea la HSBC în Elveția două conturi secrete, unul dintre ele aparținând unui offshore din Insulele Virgine Britanice, Euroengineering Consulting and Investment Company. În anul 2007, pe această firmă exista un depozit de 9.151.890 $, conform RISE Project.

RISE Project arată că Valvis are dublă cetățenie, greacă și elvețiană, și este cunoscut în România pentru afacerile din lumea fotbalului, ca acționar al echipei Rapid București, dar și cu ape minerale.Valvis a fost proprietarul holdingului Dorna, pe care l-a vîndut, în anul 2002, gigantului Coca Cola, dar și al producătorului de lactate LaDorna, cedat în 2008 francezilor de la Lactalis. În prezent, Valvis dezvoltă brandurile Aqua Carpatica și Domeniile Sîmburești.

„Da, știu de contul firmei din British Virgin Islands. Domiciliul meu fiscal este în Elveția, eu sunt și cetățean elvețian, și cetățean grec, și ce vreau să spun e că mi-am îndeplinit toate obligațiile fiscale”, a declarat Jean Valvis pentru RISE Project.

Vladimir Cohn a fost client al băncii din Geneva începând cu anul 2004. Între 2006 și 2007, soldul contului său a fost de aproape 3,6 milioane de dolari, conform RISE Project. Vladimir Cohn a fost implicat în mai multe afaceri în România și Elveția. De altfel, contul său de la filiala HSBC este asociat cu firma Kameran Financial AG Elveția, implicată în România în afacerea de ambalaje de carton Ecopack din Ghimbav. De-a lungul anilor, Vladimir Cohn a fost asociat cu Remus Truică, George Copos, Nicolae Badea sau Cristi Borcea. Contactat de RISE Project, Vladimir Cohn a admis existența contului elvețian: „Da, sigur, dar nu vreau să discut cu dumneavoastră situația mea materială”.