Tineri din Bermude, Guineea, Nepal, Anglia, Franța, Grecia învață în universități românești

Publicat: 28 09. 2012, 12:39
Actualizat: 27 09. 2018, 23:54
Peste 10.000 de tineri din multe zone ale lumii, printre care Bermude, Guineea, Nepal, Oman, Zambia, dar și din Anglia, Franța, Germania sau Suedia, vin să învețe în facultăți de stat din România, cei mai mulți optând pentru facultățile de medicină, științe tehnice și științe economice.

Tot mai mulți tineri care vor să urmeze o facultate vin să învețe într-o universitate din România. Numărul lor este aproape constat în fiecare an, respectiv peste 10.000 de tineri, care se înscriu în special la facultățile de medicină, științe economice, științe tehnice, inginerie.

În topul tinerilor care au optat să învețe în universitățile din România conduc cei din Tunisia, cu 1.164 de înscriși, Israel – 1.002, Franța – 967, Italia – 950, Grecia – 858, Germania – 488, Suedia – 440, Maroc – 431, Turcia – 369 și Republica Serbia, cu 361.

Cele mai căutate specializări sunt medicină, științe inginerești și științe economice, iar cele mai dorite instituții de învățământ superior sunt Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, UMF Timișoara, Politehnica București, ASE București și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Chiar dacă sute de studenți provin din țări cu universități situate în topul primelor 200 din lume, cum ar fi Franța, Anglia, Italia, Germania și Suedia, există și cereri mai puține, sub zece, din țări precum Bermude, Botswana, Benin, Etiopia, Oman, Namibia, Rwanda (câte două), Burundi, Nepal, Zambia (câte trei), Guineea și Coreea de Nord (câte șapte) și Madagascar (o cerere).

Diplomele universităților din România sunt recunoscute în spațiul Uniunii Europene. Dar cel mai mult studenții sunt tentați de taxele mici cerute de universitățile românești comparativ cu cele din alte state. Astfel, o taxă de 5.000 de euro pe an reprezintă poate jumătate din costurile pe care un student străin le-ar plăti în țara lui, după cum recunosc chiar tinerii.

În acest clasament nu au fost incluși studenții din Republica Moldova, aproximativ 6.000, care au un statut aparte, mulți fiind cetățeni români sau care primesc burse ale statului român, și nici studenții români cu domiciliul în străinătate care vin să învețe în țară.