Amendamentul care lipsește

În proiectul de modificare a Statutului senatorilor și deputaților, majoritatea uselistă a uitat să introducă prevederi explicite referitoare la situația mandatului unei specii de parlamentari tot mai des întâlnite: arestații preventiv și condamnații la închisoare cu suspendare. Purtătorul de amendamente al Puterii, domnul Eugen Nicolicea, în deplin acord, cum este și firesc, cu colegii săi de alianță, ar putea reglementa statutul penalilor în concordanță cu litera și spiritul celorlalte propuneri protecționiste, introduse în lege. Astfel, Articolul 23, „Regimul în procesul penal”, ar putea fi completat cu un paragraf (6), care să aibă următorul cuprins: „Senatorii și deputații arestați preventiv, precum și aceia condamnați, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, la închisoare cu suspendare, își păstreză mandatul, beneficiind de toate drepturile ce li se cuvin. Organul de cercetare penală este obligat să-i permită deputatului sau senatorului aflat în arest preventiv, participarea la votul final al legilor, în caz că acesta dorește”. După necesara clarificare (lumea se așteaptă, din prostie, la demisie sau demitere), se impune o alta la capitolul XI, „Regimul disciplinei parlamentare”, Art.53, într-un nou paragraf, cu următorul conținut: „Senatorii și deputații reținuți, arestați, precum și aceia condamnați, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, la închisoare cu suspendare vor fi sancționați, prin decizia Camerei din care fac parte, cu mustrare sau, în caz de recidivă, cu avertisment. Decizia  poate fi contestată în termen de 15 zile”. Cât privește indemnizația, dl Nicolicea s-a sustras de la spiritul legii, propunând suspendarea plății acesteia pe perioada arestului. La urma urmei, parlamentarul se află după gratii împotriva propriei voințe și corect ar fi ca intervalul de timp petrecut în închisoare să fie asimilat concediului medical, iar salariul, nu doar diurna, să-i meargă în continuare.
Desigur, USL are puterea de a rezolva și în alte moduri situația penalilor. Ar putea adăuga un amendament de bun simț la  Art. 7  „Încetarea mandatului”, care să stabilească: „Calitatea de senator sau deputat încetează la data arestării preventive sau a pronunțării de către instanță a deciziei definitive și irevocabile, de condamnare la  închisoare cu suspendare”. Ar putea curăța, astfel, Parlamentul de infractori, care fac legea – cum se întâmpla în legislatura trecută -, dovedind că i-a mai rămas un dram de decență. Cu gândul la cei 23 de penali, unii condamnați cu suspendare, alții în anchetă, alții în procese, majoritatea parlamentară a ales însă să nu facă nimic. Fiindcă ceea ce legea nu interzice este permis.