CSM intră în poziția botului pe labe

E greu să nu judeci ce s-a întâmplat ieri în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin prisma unei tactici clasice de impunere a puterii: pune-i cu botul pe labe pe cei mai vocali și mai rebeli, iar restul se vor încolona mai lejer, știind ce ar putea să îi aștepte.

Judecătorii Cristi Danileț și Alina Ghica au fost eliminați din CSM, fără să se invoce încălcări ale vreunui regulament sau lege, prin votul majoritar al celorlalți judecători din România.

Vrând-nevrând, punând umărul sau poate doar asistând la o revoltă a magistraților „de rând”, ministrul Justiției, Mona Pivniceru, și implicit Guvernul condus de Victor Ponta au reușit astăzi să scape de doi oponenți. Nu sunt singurii din CSM, dar sunt reprezentativi. E o victorie a puterii asupra unui for profesional care până acum a mârâit nesupus, dar și a sistemului judiciar românesc pe care reformiștii și rapoartele europene îl pomenesc cu greață.

E o premieră în România această descotorosire a judecătorilor de niște membri aflați la conducerea propriei caste. Nu este o premieră însă mobilizarea exemplară a magistraților pentru o acțiune care le subminează profesia. Premiera a reușit-o tot Mona Pivniceru, pe când era doar o aprigă judecătoare de la Iași, care îl lua la refec pe Traian Băsescu, de la conducerea Asociației Magistraților din România. Atunci, magistrații au făcut o „grevă” generală și ilegală, pentru că rămâneau fără sporuri salariale și pensii privilegiate. Acum, parcă sub aceeași baghetă Pivniceru, au încercat timid niscai proteste anti-CSM, prin țară. Întreruperea activității a durat însă mai puțin de o oră.

Judecătorul Cristi Danileț a lăsat deoparte cutumele profesiei și a ieșit la bătaie, pe internet și la televiziuni, încă de vara trecută, după referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu. A ajuns chiar să se ia virtual de guler cu premierul Victor Ponta, invocând centura sa neagră într-ale karate-ului, nu înainte ca premierul să îl amenințe pe judecător, spunându-i să lase politica pentru politicieni.

Judecătoarea Alina Ghica a condus CSM în această perioadă în care forul magistraților a pus bețe în roate planurilor guvernamentale pentru soarta Justiției și a dat dreptate acuzațiilor europene privind încălcarea statului de drept. Tot în mandatul ei, CSM a dat replici dure avocaților lui Adrian Năstase și politicienilor PSD, în frunte cu Victor Ponta, care băteau apropouri instanței care judeca „Trofeul Calității”.

Totul a început, oficial, din momentul scandalului provocat de alegerea noii conduceri a CSM, la începutul anului. Atunci, președinta Alina Ghica și vicepreședinta Oana Schmidt Hăineală au încercat o rocadă pe funcții, însă totul s-a oprit la jumătate. Judecătorii s-au revoltat că, pentru prima oară în istorie, un procuror – Hăineală, a ajuns să conducă magistrații din România, funcția fiind rezervată, conform cutumei, judecătorilor (nu dezvoltăm aici rivalitatea internă a acestei caste, care amintește de curtea școlii). Procedura a fost suspendată din mers, iar Ghica nu a mai ajuns vicepreședintă. După acest episod, s-a declanșat „rebeliunea” de la baza sistemului, magistrații cerând revocarea lui Danileț și a lui Ghica.

De fapt, totul a început mai demult, din vara lui 2012, când a avut loc ciocnirea dintre CSM-ul condus, la vremea respectivă, de Alina Ghica, și noua putere USL. După eșecul referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu, magistrații din CSM au dat replici dure premierului Victor Ponta și USL-ului, atunci când aceștia puneau o presiune imensă, atât politic, cât și instituțional, asupra magistraților de la Curtea Constituțională, care trebuia să decidă soarta referendumului. Putem presupune că au folosit aceleași cuvinte dure și când partenerii europeni responsabili de Raportul MCV pe justiție i-au întrebat de sănătatea sistemului judiciar.

Episodul doi a apărut la numirea Monei Pivniceru ca ministru al Justiției. CSM-ul a invocat lipsa de cvorum, necesară pentru a constata demisia lui Pivniceru din magistratură. Astfel, numirea Monei Pivniceru a fost amânată cu aproape 20 de zile, în perioada în care USL deținea puterea total, Traian Băsescu fiind suspendat.

Episodul trei a s-a spart tot în obrazul Monei Pivniceru, chiar dacă a venit mai ales din partea castei procurorilor, și nu a castei judecătorilor, din care fac parte Ghica și Danileț. CSM a dat de pământ cu propunerile lui Pivniceru, pentru șefia DNA și Parchetului General. A oferit astfel scuza perfectă pentru Traian Băsescu, de a respinge aceste două numiri.

Miza USL-ului la CSM pare de înțeles. Forul are un braț de inspecție judiciară care poate, ipotetic vorbind, să hărțuiască un magistrat incomod. CSM are un rol în numirea șefilor de parchete, și chiar dacă este doar consultativ, îi poate servi președintelui Traian Băsescu o poziție de putere în acest joc. CSM contribuie la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), iar ultimele rapoarte ale Comisiei privind Justiția României au bătut puternic obrazul puterii de la București.

Doi țepi în coasta planurilor privind justiția ale guvernului Ponta au ieșit din scenă. Rămâne de văzut cine va înflori în locul lor și cine se va simți mai bine reprezentat în CSM, începând de mâine: judecătorii români sau fosta judecătoare și actuală parteneră politică a lui Victor Ponta, Mona Pivniceru.