De la câinele pentru orbi la orbii pentru câini

A trecut legea care permite eutanasierea maidanezilor. Câteva gânduri:
 
Nu e un motiv de sărbătoare. Cel puțin trei oameni au murit în ultimii ani, uciși de câini. Legea nu se aplică retroactiv: viața lor s-a dus, fără voturi și fără petiții.
 
Nu e un motiv de răzbunare. Câinii trebuie în primul rând strânși de pe stradă și oferiți spre adopție. Eutanasierea trebuie să fie ultima soluție. Și dacă se întâmplă, trebuie găsită o soluție umană. Nimeni nu vrea să ucidă câini cu parul: e doar o jignire inutilă la adresa celor cu rațiune, din partea unor oameni de la care mă așteptăm la mai mult. Da, doamnă Pellea, da domnule Netzer, mult mai mult.
 
Nu trebuie să fie un motiv de ură între oameni. Cei care vor orașe fără câini nu sunt ucigași: pur și simplu asta cred ei că e normalitatea. Poate n-au mașini, poate merg pe jos, poate îi deranjează mizeria și lătrăturile.
 
E acum o bună ocazie să vedem cine are inimă și cine are doar gură: cei 300 de semnatari ai petiției împotriva legii ar trebui să adopte fiecare câte un maidanez. Chiar și cei care nu au fundații cu încasări de 200.000 de euro în 2012. Hai să vedem, cine e cu cățelul pe căciulă?
 
Dincolo de toate, din păcate, urmează o luptă de gherilă contra acestei legi. E blestemul României, să nu se poată moderniza decât cu forța. Și împotriva lacrimilor reale ale celor care confundă civilizația cu un mare coteț în care trebuie să locuim cu toții.
 
Încă un lucru: priviți la poza de sus: Max, un câine ghid pentru orbi, va putea în sfârșit să-și facă treaba ca lumea. Pentru că Max nu poate duce o persoană fără văz prin București fără să fie lătrat, atacat și pus pe fugă. Împreună cu nevăzătorul care se bazează pe el.
 
Tocmai de aceea vă propun un pact: să credem împreună că poți iubi câinii chiar și când nu-i mai vrei pe stradă.
 
Tot așa cum poți iubi florile fără ca neapărat să le ții în casă. Tot așa cum poți respecta viața, după ce-ai mâncat o friptură.
 
Vă propun să credem că ne putem înțelege. Cei cu copii. Și cei cu câini. Cei cu inimă. Și cei doar cu rațiune. Cei reci și cei calzi. Cei care semnează petiții.
 
Și cei care își plâng, încă, copilul.
 
Și cei care se bazează pe Max să-i ducă prin oraș, acasă.
 
P.S. Dacă vreți să înmulțiți câinii cu adevărat utili, intrați pe http://www.lightintoeurope.org