GOOGLE aniversează printr-un doodle 41 de ani de la găsirea scheletului „Lucy”

GOOGLE aniversează printr-un doodle peste patru decenii de la găsirea scheletului „Lucy”. Acesta a fost descoperit în 1974, la Hadar, Etiopia.Perioada estimată: aproximativ acum 3,2 milioane de ani. „Lucy” era o femelă adultă, în jur de 25 de ani. Cam 40% din schelet a fost găsit, pelvisul, femurul (osul coapsei) și osul tibial, toate demonstrând mersul biped. Măsura cam 107 cm (mică pentru specia ei) și cântărea în jur de 28 de kg, scrie wikipedia.org.

Capacitatea craniană varia de la aproximativ 375 până la 500 cm3. Craniul se aseamănă cu cel al cimpanzeului, excepție făcând dinții mai apropiați de cei ai omului. Dinții canini sunt mult mai mici decât cei ai maimuțelor moderne, însă mai mari și mai ascuțiți decât cei ai hominizilor, iar forma maxilarului se situează între forma dreptunghiulară și forma parabolică la hominizi. Totuși, osatura pelvisului și a picioarelor este mult mai apropiată de cea a omului actual. Această observație nu lasă nici o îndoială asupra faptului că aceste australopithecine erau bipede (deși adaptate mai degrabă la mers decât la alergat). Osatura lor arată că, din punct de vedere fizic erau foarte puternice. Femelele erau considerabil mai scunde decât masculii, fapt cunoscut sub denumirea de dimorfism sexual. Înălțimea varia între aproximativ 107 cm și 152 cm.

COMUNICAT Planul care merge dincolo de economii: cum îmbini protecția cu investiția pentru cei dragi

09:00

FINANȚE Alexandru Nazare anunță: ANAF a colectat cu 22,4 miliarde de lei în plus în prima jumătate din 2026. „Responsabilitate în cheltuirea banilor publici”

08:57

Lucy nu este nici cel mai vechi hominid (aceasta onoare apartine speciei Sahelantropus tchadensis – fosila umana din Sahel, Ciad – cu o vechime de circa 7 milioane de ani), nici primul australopitec scos la lumina de paleoantropologi. In situl de la Laetoli, Tanzania, primele ramasite de A. afarensis (chiar daca extrem de fragmentate) erau identificate inca din anii 30. Ulterior, in 1978, in acelasi loc, au fost descoperiti nu mai putin de 14 indivizi din aceeasi specie, ceea ce ii determina atunci pe oamenii de stiinta sa numeasca locul cu pricina drept „mormantul Primei Familii”. Atunci de ce este atat de important acest hominid timpuriu si de ce atentia publicului s-a indreptat atat de mult asupra sa?

Pentru a putea raspunde la o atare intrebare, trebuie insa sa reconstituim partial momentul descoperii exemplarului in discutie. Atunci cand i-a fost datata varsta reala, 3,2 milioane de ani, Lucy era, de departe, cea mai veche fosila hominida cunoscuta. Pe de alta parte, individul prezenta un craniu asemanator cu cel al cimpanzeilor, in timp ce conformatia toracelui, a bazinului si a ramasitelor membrelor inferioare semana izbitor cu cea umana. Era, nici mai mult, nici mai putin, decat veriga lipsa despre care se discutase atat de aprins de-a lungul timpului. In plus, Lucy darama o teorie larg raspandita inainte de scoaterea sa la lumina, aceea ca dezvoltarea creierului a precedat mersul biped. In mod clar, australopitecul identificat la Hadar, Etiopia, era un biped, si asta in timp ce craniul sau nu era mai mare decat al unei maimute antropoide. In euforia momentului, Donald „Don” Johanson isi numea descoperirea Lucy, dupa controversatul hit al Beatles-ilor, „Lucy in the Sky with Diamonds”, adaugandu-i apelativul Dinkenesh (Tu esti frumoasa – in dialectul Amhari din Etiopia). Un nume ce avea sa scrie istorie pana anul trecut (2008 n.r), an in care specialistii au concluzionat ca ramasitele nu apartin unei femele ci unui mascul, schimband denumirea acestuia in Lucifer, scrie descoperă.ro.

Una dintre cele mai celebre fosile descoperite vreodată, „Lucy”, scheletul parțial al unui exemplar femel de Australopithecus afarensis, i-a impulsionat în mai multe rânduri pe cercetători să încerce să reconstituie înfățișarea hominidelor din această specie. Cea mai recentă reconstituire ne oferă surpriza unei Lucy mai zvelte și readuce în discuție modul de viață al acestui strămoș al omului.

Pornind de la scheletul botezat Lucy, cu o vechime de 3,2 milioane de ani, dar și de la fosile mai recent descoperite și analizate ale  speciei Australopithecus afarensis, oamenii de știință au realizat o nouă reconstrucție morfologică, dezvăluind o siluetă diferită de cea rezultată din reconstuituirile anterioare.

Reconstiturile precedente, bazate pe mai puține resturi fosile și pe caracteristicile unor maimuțe actuale africane, precum cimpanzeul și gorlla, înfățișau un hominid cu corpul îndesat, cu trunchiul de formă conică și un abdomen proeminent, ceea ce implica faptulă că A. afarensis ar fi păstrat încă adaptări legate de viața arboricolă, la fel ca și cimpanzeii.

Dar noua reconstituire ne înfățișează un hominid mai zvelt, cu gâtul bine diferențiat de trunchi, talia mai îngustă și laba piciorului arcuită

Conform noilor cercetări în domeniu, A. afarensis ar fi avut coastele curbate, ceea ce s-ar traduce printr-o formă de „butoi” a cutiei toracice, la fel ca oamenii moderni, și un picior cu o boltă plantară bine conturată, afirmă paleontologul  Carol Ward de la University of Missouri, care și-a prezentat rezultatele cercetărilor la un simpozion de specialitate desfășurat recent.

Noile descoperiri sugerează că Lucy și semenii ei petreceau mult timp pe sol, chiar dacă e posibil să se mai fi cățărat încă în copaci pentru a dormi.

Reconstituirea, creată de artistul John Gurche și coordonată de paleoantrolopogul Yohannes Haile-Selassie de la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland, SUA, a fost inclusă într-o expoziție a muzeului, pe tema evoluției omului, notează descoperă.ro.