DECIZIA care aruncă Europa în Haos. Rusia, REACȚIE FURIBUNDĂ după summitul NATO: ”Milioane de oameni…”

Rusia a reacționat dur după deciziile de la Varșovia. Konstantin Kosaciov, presedintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Senatului rus, a numit summitul Nato unul ”al înșelăciunii”.

„Nu ne temem de soldați, ci de politicienii care, știind foarte bine că nu există nicio amenințare din partea Rusiei, înșală milioane de oameni”, a spus Kosaciov. Politicianul a adăugat că, prin deciziile pe care le-a luat vineri, în prima zi a summitului de la Varșovia, NATO „a cimentat al doilea zid, după cel al Berlinului, în Europa” .

Kosaciov a comparat suplimentarea forțelor NATO cu ridicarea ”unui baraj în pustiu”, împotriva unei ”amenințări inexistente”.

NATO decide suplimentarea prezenței militare în Marea Neagră, din cauza Rusiei

COMUNICAT COMUNICAT | Ce nu vedem sub București. De ce investițiile până în 2037 sunt decisive pentru dezvoltarea Capitalei în următoarele decenii

13:38

FLASH NEWS PNL refuză ”oferta” PSD de a guverna împreună în Guvernul Niculescu. Reacția liberalilor după apelul făcut de Grindeanu

13:37

Europa de Est pare să devină centrul manevrelor tactice între Alianța Nord-Atlantică și Rusia, în contextul în care suplimentarea prezenței militare NATO va fi urmată în mod sigur de măsuri simetrice ale Moscovei, cele două mari puteri insistând să configureze clar zonele de influență.

Tensiunile dintre Alianța Nord-Atlantică și Rusia continuă să se amplifice începând din anul 2014. Criza politică din Ucraina, transformată în conflict militar separatist, a generat sancțiuni occidentale împotriva Rusiei, nemulțumită de atragerea unor foste state sovietice în sfera de influență occidentală. Deși unele state occidentale precum Franța, Italia și Germania par a avea un ton conciliant față de Rusia, tensiunile dintre Occident și Moscova nu par să se diminueze.

Cu ocazia summitului de la Varșovia, Alianța Nord-Atlantică a preluat comanda asupra sistemului european antibalistic – compus din elemente staționate în România, Turcia, Spania și Polonia – și a aprobat consolidarea prezenței militare în Europa de Est, prin desfășurarea a mii de militari în România, Polonia și în țările baltice. Moscova a catalogat drept „absurde” sugestiile Alianței Nord-Atlantice că Rusia ar reprezenta o amenințare, avertizând că suplimentarea efectivelor NATO în Europa de Est va fi urmată de măsuri militare simetrice.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a dat asigurări că Alianța Nord-Atlantică nu vrea confruntarea militară, ci dialogul constructiv cu Moscova, insistând că, în pofida măsurilor de disuasiune luate de NATO, Rusia nu trebuie izolată. „Alianța Nord-Atlantică nu reprezintă nicio amenințare pentru nimeni. Nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o nouă cursă a înarmării. Și nu vrem confruntare militară. Consolidăm capacitățile de disuasiune și apărare, dar, în același timp, încercăm să avem un dialog constructiv cu Rusia. Rusia este cel mai mare vecin, este un membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Joacă un rol important în gestionarea provocărilor din Europa și din vecinătatea Europei. Rusia nu poate și nu trebuie să fie izolată”, a spus Stoltenberg.

Conform unor oficiali ruși, decizia NATO de suplimentare a efectivelor militare în Europa de Est nu constituie risc militar real pentru Rusia, dar aceste măsuri pot fi considerate „agresiuni”, vor avea impact negativ asupra situației de securitate la nivel mondial, iar Rusia va reacționa. „Suplimentarea efectivelor NATO în țările baltice nu creează riscuri militare pentru Rusia. Dar pot fi considerate drept un act simbolic care arată că nu ne putem aștepta la acțiuni prietenoase din partea Alianței Nord-Atlantice. Țări NATO arată disponibilitatea de a alimenta tensiunile la nivel regional, situație care nu contribuie în niciun fel la promovarea relațiilor de bună vecinătate între Rusia, statele baltice și Polonia”, a declarat Alexandr Romanovici, membru al Comisiei pentru Afaceri Internaționale din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

„Trimiterea unor batalioane NATO în țările baltice și în Polonia și activarea primei etape operaționale a sistemului antibalistic reprezintă acte de agresiune, dacă este să spunem lucrurilor pe nume. Deciziile luate la summitul NATO de la Varșovia vor avea un impact extrem de negativ asupra situației mondiale”, a atras atenția, la rândul său, Frants Klințevici, prim-vicepreședintele Comisiei pentru Apărare și Securitate din Consiliul Federației, Camera superioară a Parlamentului rus. Moscova a sugerat deja că va suplimenta capacitățile militare în enclava rusă Kaliningrad.

Probabil că actuala stare a relațiilor NATO-Rusia a fost descrisă cel mai bine de generalul ceh Petr Pavel, șeful Comitetului militar NATO. El a explicat că Rusia încearcă să își restabilească statutul de putere mondială, notând că Moscova poate fi, în același timp, „concurent, adversar sau partener” al NATO.

Cert este că tensiunile dintre NATO și Rusia par să ia forma acumulării de infrastructură militară în Europa de Est.

„Ca reacție la staționarea permanentă, chiar dacă prin rotație, a patru batalioane militare NATO în țările baltice și în Polonia, Rusia va desfășura propriile grupuri armate în Districtul militar de vest”, la frontiere ale țărilor NATO, explică Dmitri Trenin, directorul filialei din Moscova a Centrului de analize Carnegie, citat de Euronews.

„Asistăm, din nefericire, la revenirea tensiunilor politice și militare în Europa, după două decenii și jumătate de absență a unor astfel de manevre”, a subliniat Trenin.