Harta care spune cel mai bine de ce este România așa cum este și de ce Brexit nu înseamnă nimic

Datele sunt sintetizate într-o hartă: cu cât zonele sunt mai verzi, cu atât mai bogate în absolvenți sunt, cu cât sunt mai galbene, cu atât mai puțini. Nu este greu sa remarcăm „deșertul” din România și uniformitatea acestuia, care contrastează cu restul zonelor preponderea îngălbenite – Turcia, Ungaria sau Italia, dar care mai au spărturi cât de cât mai colorate.

Ba chiar și vecinii bulgari stau mai bine decât noi, contrazicând anume credințe peiorative despre vecinii de la sud.

În procente, regiunea Centru stă cel mai bine, pe locul 286 din 330 de regiuni, cu 17,8% absolvenți de studii superioare, urmează Nord-Vest, locul 288, Sud-Vest Oltenia 294, Vest pe 297, Sud-Est pe 319, Sud-Muntenia pe 320 și Nord-Est pe 323, cu 11,6%.

REACȚIE Marius Budăi: Un Guvern tehnocrat este un Guvern zero / Ce spune despre o eventuală susținere a lui Luca Niculescu

11:37

SPORT Fundația Țiriac lansează cea de-a zecea ediție a programului gratuit de inițiere în patinaj pentru copii, cu o primă sesiune demonstrativă pe 17 octombrie 2026, la Patinoarul Allianz-Țiriac Arena

11:24

Trișez puțin, pentru că București – Ilfov, cu 33,6% absolvenți de studii superioare se află pe locul 116, o poziție onorabilă, dar care nu face decât să accentueze prăpastia dintre capitală și restul țării. Pentru comparație, Praga și Berlin au 40%, respectiv 37% absolvenț de studii superioare.

Cea mai mare concentrare de ingineri, medici și finanțiști se află, pe plan european, în Londra și în jurul capitalei Marii Britanii, regiunile de acolo ocupând patru din primele șase cele mai puternice regiuni. Inner London West are 69,7% absolvenți de studii superioare; în top se mai află regiuni din zona orașelor Bruxelles și Oslo.

Care ar fi impactul respectivelor date și al acumulării sau a lipsei de carte? Cea mai bună împărțire a lumii a făcut-o, în opinia mea, un fost premier britanic, care a spus că lumea se împarte în țări de unde lumea pleacă și țări unde lumea vine. Londra este un loc unde lumea vine: are universități de renume, un City care mânuiește o bună parte din banii întregii lumi și găzduește cel mai important hub tehnologic european, cu 275.000 de companii și 1,5 milioane de angajați, care au atras în zece ani 8,3 miliade de euro.

Pentru comparație, startup-urile tehnologice din România au atras în ultimul deceniu 14,8 milioane de euro.

Cred că impactul Brexit, dacă va fi să apară, va fi atenuat de această uriașă forță umană și economică – răspunsul rapid și ferm al Băncii Angliei este un bun exemplu de reacție cu efecte pe termen mediu și lung. Iar inteligența cultivată și pusă la muncă este în măsură să combată orice neajuns economic, să aducă bani și să inducă schimbare în bine.

Inginerii, medicii și finanțiștii asigură, în număr mare,infrastructura umană care ține societatea în mișcare, fundamentele și acoperișul, o fac inovatoare, mai puțin coruptibilă, ba dispusă să se implice, într-o mare măsură, în problemele obștii.

La capătul opus al societății se află imobilismul, supușenia și inerția, masele manevrabile.

Absolvenții de studii superioare constituie clasa de mijloc, coloana vertebrală a oricărei societăți, care consumă bunuri, se dezvoltă și induce dezvoltare; una dintre consecințele majore ale stării economiei și ale politicilor de austeritate guvernamentale este faptul că România a pierdut clasă de mijloc – oameni educați, cu putere de muncă și bine pregătiți, care au preferat să plece – exodul personalului sanitar, al medicilor, este unul dintre exemple.

În deșertul cu ponderi de 11 – 17% au loc politicieni corupți și funcționari nepăsători, puternice sunt doar forța brută și vulgaritatea, iar munca înseamnă supraviețuire și nu un mod de exprimare individuală menit să îmbogățească insul și societatea.

M-aș feri să spun că deșertul pe care îl invoc este o consecință a sistemului de învățământ, mai degrabă sunt tentat să zic că avem de-a face cu o problemă ce ține de ansamblul societății, de sistemele de valori și de așteptările personale. Dar există și o statistică îngrozitoare care arată că 42% dintre elevi sunt ceea ce se cheamă analfabeți funcționali, care nu sunt capabili să facă raționamente elementare, nu pot folosi în viața de zi cu zi operații aritmetice simple și nu înțeleg un text pe care îl citesc.

Intrăm în curând în campanie electorală, chiar sunt curios câți dintre candidați vor căuta și vor propune soluții pentru a înverzi deșertul România.