Oamenii fără adăpost din București sunt în creștere cu 10% față de anul trecut, dar jumătate dintre ei nu sunt români. Cum au ajuns unii cetățenii străini în stradă, deși au venit legal

Numărul oamenilor străzii din București a crescut cu peste 10% față de anul trecut, iar jumătate dintre ei provin din Pakistan, India și diverse țări africane. Aceștia au venit să muncească în România, dar angajatorii i-au concediat sau i-au păcălit. Dar vorbim și de persoane din județe sărace care au venit în Capitală pentru a-și asigura un trai mai bun și nu au reușit acest lucru.

Cei mai mulți dintre ei trăiesc în adăposturi improvizate în scări de bloc, clădiri părăsite sau chiar în parcuri și supraviețuiesc datorită păturilor și mâncării primite de la trecători și de la lucrătorii din cadrul serviciilor sociale.

„Numărul persoanelor adulte care au venit și care trăiesc în Capitală a crescut cu aproximativ 10% față de același interval al anului trecut. Dacă anul trecut vorbeam de un număr de 800 de persoane care locuiau efectiv pe stradă, acum estimăm că acest număr se apropie de 900 – 1,000 de persoane”, a declarat – pentru G4Media.ro –  Cosmina Simiean, directorul Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).

ACTUALITATE H.D. Hartmann: „CHINA poate oricând să transforme Iranul într-o putere a dronelor și a rachetelor balistice”

23:30

ACTUALITATE Controale la Eforie Nord. Horia Constantinescu: „Dughenizarea excesivă a transformat faleza într-un loc desprins parcă din Pakistan sau India”

22:42

Reprezentanții DGASMB mai spun că, spre deosebire de alți ani, acum printre cei care trăiesc pe străzile Capitalei se numără și mulți cetățeni străini, majoritatea fiind pakistanezi, indieni și africani.

„Mai înregistrăm o situație cu care nu ne-am confruntat până acum la nivelul Municipiului București, respectiv a cetățenilor străini cu acte legale de muncă care au fost fie păcăliți, fie concediați de firmele care i-au adus din afară și care au ajuns pe străzile din București fără să cunoască limba și fără să știe care sunt instituțiile cărora li se pot adresa pentru a primi adăpost. Acest fenomen a început odată cu declararea stării de urgență, acum doi ani, întâi mai timid cu câte un caz – două pe săptămână, însă acum avem și 15-20 de cazuri pe lună. Ei provin în special din Pakistan, India și țările africane, mai nou”, a mai precizat Cosmina Simiean pentru sursa citată.

În astfel de cazuri, ambasadele nu-i pot asista pe străinii lăsați de izbeliște, deoarece cei mai mulți au venit în România cu acte legale și dețin documente de călătorie valabile, potrivit șefei DGASMB.

Autor

Marian Popescu

Marian Popescu este pasionat de tot ce înseamnă jurnalism, de-a lungul timpului activând în tv, radio și mai ales în presa online. După ce a absolvit o facultate de profil, a scris pentru site-uri ... vezi toate articolele