Guvernul vrea să taie din cheltuielile publice prin măsuri la nivelul Ministerului Finanțelor. Unde urmează controale – SURSE

O monitorizare mai amănunțită a cheltuielilor publice și consolidarea direcțiilor-cheie din Ministerul Finanțelor reprezintă unul dintre principalele paliere ale planului Guvernului pentru gestionarea actualului deficit bugetar, conform surselor politice consultate de Gândul.

Executivul urmează să demareze controale menite să reducă risipa banului public și să consolideze capacitatea statului de urmărire a cheltuielilor cu bunuri și servicii, dar și de personal, potrivit surselor Gândul privind cele mai recente discuții politice pe tema planului de măsuri.

Guvernul este în curs de elaborare a unui proiect de modificare a Codului fiscal, în contextul presiunilor bugetare actuale. Potrivit surselor politice, actualele facilități fiscale au o valoare estimată de 75,171 miliarde de lei, respectiv 4,8% din PIB. În prezent, deficitul bugetar este de 1,72% din PIB în aprilie, deja 2,33% din PIB în mai, ceea ce creează presiune suplimentară asupra bugetului în condițiile în care România are un angajament de deficit bugetar de 4,4% din PIB până la finalul anului.

CONTROVERSĂ Fiul lui Soros, mesaj după ce Orban a pierdut alegerile în Ungaria: „Poporul și-a luat țara înapoi”

01:08

FLASH NEWS CTP: Este prima înfrângere la scor a lui Trump, ayatollahul mincinoșilor, care l-a susținut bombastic și fără rezerve pe Orban

00:01

În aceste condiții ale angajamentului de deficit bugetar, până la sfârșitul anului 2023 este necesară o optimizare a sistemului de facilități fiscale, o ajustare a sistemului discal de venituri, precum și stabilirea unor impozite minime, conform documentelor consultate de Gândul.

Economii la buget

Guvernul vrea ca Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară să își consolideze capacitatea instituțională, până în toamnă, prin extinderea atribuțiilor specifice activității de control a cheltuielilor de funcționare, a cheltuielilor materiale și servicii, respectiv a achizițiilor publice la nivelul ordonatorilor de credite și instituții autonome, din subordonare sau din companiile de stat.

De precizat că, potrivit MFP, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 36,09 de miliarde de lei, în primele șase luni din 2023, în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 15,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 15,4% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

În plus, Executivul vrea să operaționalizeze Direcția Generală Spending Review (de control a cheltuielilor n.r.) în cadrul Ministerului Finanțelor, care va trebui să monitorizeze indicatorii de performanță pe domenii de activitate a marilor servicii publice, de la sănătate, educație, ordine publică, apărare națională, asistență și protecție socială, astfel încât banul public să fie utilizat în mod eficient. Mai mult, această entitate va urma să sesizeze situațiile de risc de risipă a fondurilor publice de la nivelul ordonatorilor de credite și să le verifice prin intermediul Curții de Conturi și a Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară. Această măsură, care ar urma să fie implementată până în toamnă, ar urma să aibă un impact bugetar pozitiv de 2 milioane de lei în acest an și câte 8 milioane de lei în 2024 și 2025, arată sursele Gândul.

Model german/austriac pentru achizițiile publice

O altă măsură prin care Guvernul vrea să limiteze risipa vizează Oficiul Național de Achiziții Centralizate (ONAC). Astfel, se vrea, conform discuțiilor în derulare, un control al cheltuielilor materiale și servicii – făcut de Curtea de Conturi/ Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară – prin intermediul facturii electronice „business to government”, dar și operaționalizarea catalogului cu preșuri de referință după modelul german/austriac.

Nu în ultimul rând, Executivul vizează o mai atentă monitorizare a indicatorilor de performanță pentru autoritățile publice locale – prin Direcția Generală Spending Review – precum cheltuielile de personal raportate la numărul de locuitori, iar depășirea acestora să fie sesizate Curții de Coturi/ Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară.

Tot în „curtea” Ministerului Finanțelor și a ONAC, Guvernul vrea să creeze, spre finalul toamnei, cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor, împreună cu autoritățile de la nivel județean sau al unităților administrativ teritoriale și instituțiile subordonate responsabile. Un exemplu ar fi achiziția de medicamente pentru unitățile sanitare de către consiliile județene în parteneriat cu spitalele din județ și testarea unor proiecte pilot.