EXCLUSIV | Ordonanța prin care Guvernul vrea să reducă deficitul bugetar. Care este planul de restructurare a facilităților fiscale și a cheltuielilor

Optimizarea sistemului de facilități fiscale, introducerea unor impozite minime pentru impozitul pe profitul corporațiilor și creșterea unor taxe și impozite, dar și reducerea numărului de funcționari publici se numără printre principale măsuri ale Guvernului, conform proiectului de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale consultat de Gândul.

Proiectul de modificare a Codului fiscal agreat la nivelul Guvernului include atât măsuri de eliminare a unor facilități fiscale, dar și se introducere sau „actualizare” a unor accize, potrivit surselor politice ale Gândul.

Actuale facilități fiscale au o valoare estimată de 75,171 miliarde de lei, respectiv 4,8% din PIB. În prezent deficitul bugetar este de 1,72% din PIB în aprilie, deja 2,33% din PIB în mai, ceea ce creează presiune suplimentară asupra bugetului în condițiile în care România are un angajament de deficit bugetar de 4,4% din PIB până la finalul anului.

Ce facilități fiscale sunt vizate

Astfel, conform documentelor guvernamentale consultate, în aceste condiții ale angajamentului de deficit bugetar, până la sfârșitul anului 2023 este necesară o optimizare a sistemului de facilități fiscale, o ajustare a sistemului discal de venituri, precum și stabilirea unor impozite minime, care urmărește o serie de obiective:

• Creșterea încasărilor la bugetul general consolidat prin restructurarea sistemului de facilități fiscale
• Introducerea unor impozite minime pentru impozitul pe profitul corporațiilor precum și pe veniturile microîntreprinderilor
• Introducerea unor impozite pe consum pentru acele categorii de produse cu conținut ridicat de zahăr care reprezintă un pericol pentru sănătate
• Actualizarea accizelor datorate pentru tutun, alcool
• Orientarea facilităților fiscale pentru stimularea atragerii de investiții
• Păstrarea sistemului de facilități fiscale pentru activitățile cu un pronunțat caracter social

Taxe și impozite revizuite

Potrivit documentului consultat de Gândul, Guvernul vrea să revizuiască o serie de impozite și taxe „fără a genera dezechilibre macroeconomice”, respectiv:

• Taxele de autorizare a jocurilor de noroc
• Introducerea de accize pe băuturile cu conținut ridicat de zahăr
• Impozitarea veniturilor corporațiilor – iar la acest capitol se face referire la celebrele prețuri de transfer
• Impozitarea „justă” a profiturilor realizate de sistemul bancar (reglementarea limitării recunoașterii fiscale a provizioanelor tehnice pentru credite neperformante)
• Ajustarea cotelor de impozitare a veniturilor realizare de persoanele fizice
• Actualizarea accizelor pentru vicii: tutun, alcool
• Actualizarea cu inflația a accizelor la carburanți sau creșterea cotei standard de TVA la carburanți.  La acest capitol trebuie menționat că nu se poate aplica o altă cotă standard pentru carburanți decât cea general aplicabilă
• Impozitarea profiturilor obținute din activități extraordinare excepționale

Pe lângă restructurarea facilităților fiscale, pentru a putea acorda majorările salariale deja aprobate pentru cadrele didactice și pentru a crește drepturile cuvenite pensionarilor, în document se pune în discuție eventuala creștere a taxei standard pe valoare adăugată, cu 3%, deci de la 19% la 22%, aproape de maximul istoric de 24% (valabil înainte de 2015) – totuși, cotele de TVA ar rămân reduse pentru activități sociale, la 5%, la pentru agricultură și produse alimentare, la 9%. O decizie la capitolul TVA este încă în așteptare, conform surselor Gândul.

Reducerea cheltuielilor de personal

Guvernul consideră necesară și restructurarea cheltuielilor materiale și servicii, precum și a cheltuielilor de personal, condiționat de o monitorizare atentă a cheltuielilor de capital, care sunt estimate la 112 de miliarde de lei, respectiv 7,2% din PIB.

Măsurile vin în contextul în care numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna mai era de 1.283.709. Cheltuielile de personal au însumat 63,08 de miliarde de lei, în creștere cu 8,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, conform execuției bugetului general consolidat la 30 iunie, publicată de Ministerul Finanțelor Publice. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă 4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Potrivit MFP, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 36,09 de miliarde de lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 15,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 15,4% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Astfel, potrivi documentului consultat, Guvernul are în vedere:

• Reducerea definitivă a cheltuielilor materiale și servicii cu 10%, inclusiv pentru companiile de stat unde statul român este acționar
• Reducerea cheltuielilor de personal prin reducerea efectivă a numărului de funcționari publici cu 15%, inclusiv pentru companiile de stat/companiile locale unde statul/unitățile administrativ teritoriale este acționar, în două etape:

5%, începând cu 1 ianuarie 2023

10% începând cu 1 ianuarie 2024

• Deschiderea de credite bugetare doar în limita gestionării deficitului bugetar prin aprobarea lunară a limitei creditelor bugetare deschise la nivelul ordonatorilor principali de credite
• Monitorizarea atentă a implementării investițiilor, mai ales a celor cu finanțare de la bugetul de stat.

Guvernul a inclus în plan și necesitarea implementării unor măsuri etapizate pentru consolidarea fiscal bugetară și combaterea evaziunii fiscale.

Este vorbe, printre altele, de introducerea sigiliului electronic al mărfurilor extinderea facturii electronice la sectoarele de exploatare a resurselor minerale, radarul mărfurilor și altele.

Ținta de deficit a Guvernului

Deficitul bugetar la sfârșitul lunii iunie 2023 se prezintă astfel:

• Buget de stat: – 33,418 mld lei;
• Buget asigurări sociale: – 1,996 mld lei;
• Bugetul asigurărilor sociale de sănătate: – 2,952 mld lei
• Bugetul asigurărilor de șomaj: + 0,588 mld lei

Total general: -38,954 mld lei

Total pondere PIB: 2,44% din PIB

De asigurat pentru anul 2024

1. Reducerea deficitului bugetar de la 4,4% din PIB la 3% din PIB = -1,4% din PIB = 22,4 mld lei;
2. Creșterea drepturilor specifice în domeniul pensiilor cu 15% = 16,5 mld lei;
3. Creșterea drepturilor salariale la bugetari 120 mld lei cu 10% = 12 mld lei

Total general influențe buget de stat: -50,9 mld lei

Total influențe modificări facilități fiscale: +29,36 mld lei

Sold final negativ: -21,54 mld lei.

Câteva cifre-cheie

Conform proiectului de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale consultat de Gândul:

Acciza la mia de țigarete. Crește de la 625,97 în 2023, la 672,92 în 2024, 687,97 în 2025 și 718,97 în 2026.

Acciză la țigări și țigări de foi/1.000 de bucăți: 550 în 2023, 591,25 în 2024, 606 în 2025 și 634 în 2026. La fel la tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete, precum și în cazul altor tutunuri de fumat, calculată pe kilogram, aceeași creștere a accizei.

Mai crește acciza la lichidul care conține nicotină de la 0,72 lei/ml în 2023, la 0,77 de la 1 ianuarie 2024 până la 0,81 la finalul lui 2024, apoi la 0,91 în 2025 și 1,03 în 2026.

Acciza pentru tutunul conținut în produse din tutun încălzit crește și ea de la 834,63 lei/kg în 2023, la 897,23 lei/kg de la 1 ianuarie 2024 până la 1.094,93 la sfârșitul anului 2024, respectiv la 1.146,62 în 2025 și 1.198,28 lei/kg în 2026.

La benzină și  motorină nu se modifică acciza până în 2026.

Nici la alcool, vinuri, bere.

Nici la gaz natural sau la gaz petrolier lichefiat.

Nici în cazul electricității nu sunt modificate accizele