RĂZBOI în Ucraina, ziua 728: G7 va impune Rusiei noi sancțiuni/Putin anunță ce urmează după Avdiivka

Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 21 februarie 2024, în ziua cu numărul 728. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Preşedinţia italiană a G7 a anunţat o reuniune prin videoconferinţă a liderilor săi sâmbătă, 24 februarie, dedicată Ucrainei.

Cu această ocazie s-ar putea impune o înăsprire a sancţiunilor împotriva Rusiei, notează AFP.

Zelenski, invitat la summit-ul G7

Această reuniune, la care va participa preşedintele Volodimir Zelenski, este prima a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale G7 (Statele Unite, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Canada) sub preşedinţie italiană.

Ea a fost convocată „cu ocazia împlinirii a doi ani de la declanşarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a precizat un comunicat al guvernului de la Roma, într-un moment în care Kievul recunoaşte că se confruntă cu o situaţie „extrem de dificilă” pentru forţele sale, lipsite de muniţie şi de ajutor american.

Participanţii ar urma să decidă o „înăsprire a regimului de sancţiuni. UE va lansa un nou pachet de sancţiuni, iar Statele Unite vor aproba, de asemenea, o înăsprire a sancţiunilor lor”, au precizat surse. Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a confirmat ipoteza: „Sancţiunile pot fi înăsprite”.

În ceea ce priveşte ajutorul american, blocat de Congresul SUA, premierul ucrainean Denis Şmîhal a declarat că este încrezător că acesta va ajunge, în cele din urmă: „Cred că Statele Unite vor sprijini şi Ucraina, precum Uniunea Europeană, precum Japonia, ca toate ţările din G7, FMI şi toate organizaţiile financiare internaţionale”.

În iulie 2023, G7 a decis să semneze contracte bilaterale de securitate cu Ucraina. După Londra, Kievul a semnat săptămâna trecută acest tip de acord cu Germania şi Franţa, iar alte 25 de state s-au alăturat acestei iniţiative. Concret, aceste acorduri de securitate pot viza acordarea de echipamente militare, interoperabile cu cele ale NATO, pregătirea forţelor ucrainene şi întărirea industriei de apărare a Ucrainei.

Putin, anunț după Avdiivka

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că trupele ruse îşi vor continua ofensiva cu obiectivul de a înainta mai adânc în interiorul Ucrainei, după ce au cucerit oraşul Avdiivka, o redută puternic fortificată a armatei ucrainene şi de unde aceasta din urmă s-a retras haotic.

Într-o discuţie cu ministrul său al apărării, Serghei Şoigu, retransmisă de mass-media, Putin a susţinut că noul comandant-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a ordonat retragerea trupelor sale din Avdiivka abia după ce acestea au început să fugă în dezordine, lăsând în urmă soldaţi răniţi care acum sunt prizonieri.

Liderul rus a asigurat că aceştia vor fi trataţi de Rusia „respectând strict convenţiile internaţionale, în condiţii demne”.

Însă, Ucraina a cerut Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) şi ONU să investigheze ca posibilă crimă de război o presupusă execuţie a şase soldaţi ucraineni răniţi, care ar fi fost ucişi de trupele ruse în timp ce negociau predarea.

„În ce priveşte situaţia generală la Avdiivka, este un succes absolut. Vă felicit. Trebuie continuat. Dar înaintarea trebuie să fie bine pregătită, susţinută cu arme, echipamente de luptă şi muniţii”, i-a indicat Putin ministrului Şoigu.

După eşecul contraofensivei ucrainene din vara trecută, armata rusă a revenit în ofensivă, profitând de deficitul de muniţii şi de personal cu care se confruntă Kievul.

Rușii trag cu rachete nord-coreene în Ucraina

Resturi ale unei rachete de fabricaţie nord-coreeană găsite în Ucraina conţin componente fabricate în mod vizibil în Europa şi Statele Unite, în pofida sancţiunilor impuse Phenianului, a anunțat într-un raport o organizaţie specializată, relatează AFP.

Coreea de Nord furnizează Rusiei arme pentru războiul său împotriva Ucrainei, potrivit occidentalilor, care impun de ani de zile importante sancţiuni împotriva acestei ţări asiatice. Dar Phenianul pare capabil să ocolească aceste sancţiuni pentru a obţine piese, potrivit acestui raport al ONG-ului Conflict Armament Research (CAR).

Anchetatorii „au stabilit că o rachetă balistică produsă în Coreea de Nord şi recuperată în Ucraina conţine peste 290 de componente electronice non-naţionale”. Trei sferturi dintre acestea sunt legate de companii cu sediul în Statele Unite şi 16% din Europa, potrivit ONG-ului.

CAR estimează că racheta studiată, găsită pe 2 ianuarie la Harkov, a fost asamblată cel mai devreme în martie 2023.

La începutul lui ianuarie, Statele Unite, Uniunea Europeană şi aproximativ 50 de ţări au acuzat Coreea de Nord că livrează rachete Rusiei, în timp ce Phenianul face de multă vreme obiectul sancţiunilor internaţionale pentru activităţile sale militare şi nucleare.